Lorena de la Serviciul Financiar, zisă Lory, este o brunetă înaltă de 34 ani, măritată și cu copil. Colegele o știu de femeie familistă, timidă, ”frumoasă și devreme acasă”.
Doar domnul Dinu, directorul general știe că nu e așa. Și că de fapt Lorena este o nimfomană ascunsă, avidă de penisuri străine.
Săraca Lorena, nici ea nu credea că un bărbat de 45 ani poate aprinde în ea așa nevoi sexuale. Adevărul e că din prima fusese fascinată de domnul Dinu, care era un scundac atletic măsliniu, ce aducea cu Antonio Banderas.
Omul o simțise și ei nu i păsase că el o simte. Că tare se săturase de căsnicie și starea de mamă, cu gătit și dus copilul la grădiniță.
Domnul Dinu o chema mereu la el în birou și o privea lung, lung. Dar și ea îi zîmbea și se pisicea lîngă el, chestii pe care nu le făcuse niciodată. Și ceva, încet-încet, se aprindea în glandele ei.
Apoi într o dimineață, cum stătea lîngă el, el pe scaun, ea în picioare, Lorena se trezește că directorul îi pune o palmă pe coapsă. Direct sub rochie, Palma lui era fierbinte. A tresărit ca electrocutată, a scîncit ”Ce faceti?...” dar s-a lăsat pipăită, simțind că instant vaginul i se umple de zeama plăcerii. Apoi el a luat o în brațe și gurile lor s-au contopit. Apoi directorul îi murmură în ureche ”Frumoaso, ești moartă după mine, este? Și eu la fel, te visez nonstop. Și visez mai ales că mă alinți... cu gura. Vrei s-o faci? Știu că vrei. Ești măritată și sătulă de soț. Nu? Și apropo, o am cît o banană. Nu glumesc.”. Lorena s-a crispat toată și l-a împins, revoltată.
”Ce??? Sunteți un... Un...”
Omul a rîs. ”Un porc? Da frumoaso, așa e. Dar cînd vrei, îmi spui. Eu sunt aici. Eu și marea mea banană...”
Lorena a ieșit repede. Furioasă. Se întreba de ce nu l pocnise și se lăsase atinsă pe picior...
Apoi cu ciudă simți că în ea crește și crește o stranie excitație sexuală.
În noaptea aia visă nonstop că stă goală în biroul domnului Dinu și sărută moale penisul lui, enorm și cafeniu, și el chirăie și o stropește cu spermă.
Nu mai visase așa ceva. Dimineața o găsi stoarsă, și năucită de fantasma aia sexuală. Și era gata, Lorena era decisă s-o facă. Ceva fără sens, ceva grețos, dar anormal de dulce.
A treia zi după eveniment, pe la trei, într o vineri, Lorena se trezi că el o sună.
”Lory, mai ești supărată?”
Încercă să spună că da, dar vocea lui profundă o topi și zice încet ”Nu.” Apoi îl auzi, mieros ”Atunci vii la o cafea la mine în birou?”. Știa că el o cheamă ca s-o pună să i facă aia, dar, aprinsă, zise da și urcă la etajul 3 unde era biroul. Știa că e ziua marii deraieri.
Fața îi ardea. Întrebîndu se de face asta, Lory bătu la ușă și domnul Dinu deschise.
Apoi încuie și o pupă. Și îi suflă în ureche ”Faci cu mine ce te am rugat. nu? De asta ești aici, nu?”. O apucase deja de sîni.
Se făcu roșie ca focul și plecă ochii, cu respirația accelerată, bălmăjind ceva. Nu putea vorbi. Capul începu să i vuiască. El șopti, ”te vreau goală Lory...” și îl lăsă să i scoată rochia, apoi sutienul. După care așa, doar în chiloțeii ei roz și sandale, domnul Dinu o împinse pe fotoliu. Ca în vis Lory se așeză.
”Așa, așa, pe scaunul de execuție... Oaaah, ce frumoasă ești...”
Omul pregătise un prosop de hîrtie alături și Lorena știu pentru ce trebuie.
Domnul Dinu, care și el tremura, fără ceremonie, își dădu apoi jos pantalonii și chiloții, eliberînd sub nasul ei o mătărîngă enormă, cafenie și vînoasă. Bine epilată, ca și testiculele de sub ea.
Chiar cît o banană de Ecuador. De la penis, în nările ei veni miros de Dune și testosteron. Se dădu înapoi, parcă speriată.
Exhibat, omul dete un geamăt și își împinse mătărînga către nasul ei. Fără rușine.
”Lorenaaa, Lorenaa...”
Apoi directorul încordă mușchii anali și făcu ca penisul ăla de măgar să se miște în sus și n jos.
Scos din minți domnul Dinu chicoti.
”Pfoaaai, cum te uiți la daravela mea... E babană, nu?”
Da, era ”babană”. Apoi el își plimbă palmele pe sînii ei goi și gîfîind omul zise:
”Lorena... Te rog... Pot s o ating de fața ta?....”
Domnul Dinu nu așteptă acceptul ei. Grăbit omul își apucă sulanul și începu să îl frece apăsat pe pielea contabilei, pe sîni, pe gît, pe umeri, apoi pe obraji și pe la nas, chirăind de plăcerea anormală. Pasiunea lui.
Lory, de parcă dintotdeauna i se făcuse asta, stătu cuminte, aprinsă de icnetele lui de plăcere, uitîndu se în sus la el, la chipul lui strîmbat de plăcere și uimire că ea acceptă. Niciun bărbat nu i făcuse așa ceva, era umilitor, dar descoperea că i place. Nu știa de plăcerea asta a unor bărbati. Deși auzise de ”frottage”. Din cărțile erotice. Pe corp pielea i se făcuse de găină. Și sfîrcurile sînilor i se ridicaseră în sus.
Suspina.
”Nu vreau, nu... Nu vreau, nuuu...”
Dar deși cu mîinile ea îl împingea oarecum deoparte, stătea așa goală pe scaun lăsîndu se folosită de bărbatul străin excitat ce și plimba penisul pe fața ei.
Lorena se întreba de fapt cînd va urma explozia de plăcere. Anormala atingere îi provoca plăcere sexuală, o plăcere bolnavă, care parcă demult aștepta să se aprindă. Laolaltă cu o greață mare. Deci stătea așa goală, se uita la el și domnul Dinu, în lumina după amiezii de iunie, asudat, și icnind de plăcerea dată de femeia nouă, își plimba știuletele tare și cald pe fața ei, năucit de atingerea penisului pe pielea ei mătăsoasă. Icnea tot mai gros.
”Lory, văleu.. Lory, văleu...”
Apoi cînd iar i-o dădea pe la gură, Lorena singură luă o inițiativă: deschise gura și contabila scoase limba, limba ei mică și roz, pe care începu s-o plimbe pe glandul ăla enorm, provocînd omului plăcere. De data asta domnul Dinu strigă tare cînd limba ei mică se atinse de penisul său decalotat.
Copleșit de așa atingere porcoasă, domnul Dinu nu mai putu. Pentru că gl... |
