Liniștea se lăsase peste birouri, întreruptă doar de prezența noastră. Managerul plecase de mult, iar ultimul dintre angajați, de cel puțin o oră.
Eu și secretara, eram singurii care mai „bântuiam” prin spațiul gol. De fapt, doar ea părea să nu-și găsească locul. Asistenta Managerului, o domnișoară mică de statură, de 22 de ani, purta o pereche de blugi mulați care îi scotea în evidență forma coapselor și rotunjimea perfectă a feselor.
Peste bust, avea un tricou deschis la culoare, mulat și el pe talie, care îi punea în relief sânii plini și tari de femeie tânără, cu sfârcurile ce păreau gata să străpungă materialul.
Se fâțâia haotic, de colo-colo, de parcă nici ea nu știa ce caută. O urmăream discret, intrigat de toată această vânzoleală nefirească. Ar fi trebuit să plece de cel puțin o jumătate de oră, și totuși rămăsese, inventând pretexte banale ca să-mi ”invadeze” spațiul de lucru și, să-mi arunce frânturi de gânduri fără nicio legătură
între ele.
O priveam și simțeam cum curiozitatea mea se amestecă cu o tensiune bizară. Era ceva în ritmul pașilor ei, în felul în care îmi arunca câte o privire, care îmi spunea că toată această scenă nu era întâmplătoare. Mă întrebam dacă aștepta un semn de la mine sau dacă, pur și simplu, îi era teamă de liniștea care o aștepta dincolo de ușile de sticlă ale clădirii. În mod normal, m-ar fi iritat o astfel de întrerupere, dar acum, în semiîntunericul spațiului, prezența ei haotică avea ceva aproape magnetic, care mă făcea să-mi doresc să nu plece încă. Eram curios să văd vinalul acestei ”zbateri” a ei.
A intrat iar în spațiul meu de lucru, de parcă abia acum și-ar fi amintit că mai sunt și eu acolo. S-a sprijinit ușor cu palmele pe marginea biroului meu, suficient de aproape încât să-i simt parfumul pătrunzător Black Opium de la YSL. Tricoul acela deschis la culoare părea acum și mai strâmt sub lumina difuză a lămpii mele de lucru.
- Încă n-ai plecat? m-a întrebat, deși știa prea bine răspunsul. Ora mea de plecare era la 22, cu mult peste orele de terminare a programului angajaților, eu asigurând securitatea spațiului de birouri.
Vocea îi tremura ușor, iar privirea îi aluneca spre tastatura de pe birou, fără să se fixeze pe nimic. Stând pe scaun la nici 10 cm unul de altul, am ridicat ochii spre ea, lăsând tăcerea să se lungească intenționat. A întors capul înspre mine și în privirea ei vedeam o ”văpaie” care o mistuia. Își mușca buza inferioară iar felul în care o făcea îmi spunea că agitația de mai devreme fusese rodul unei dorințe greu de controlat. Mi-am pus mâna pe spatele ei, simțind prin bumbacul fin al tricoului căldura pielii și fiorul care a străbătut-o instantaneu.
- Știi bine că eu sunt ultimul care pleacă, am rostit pe un ton scăzut. Dar dacă mai întârzii și tu puțin, s-ar putea să uit de fișa postului și să cred că nimic din ce se întâmplă acum nu este întâmplător.
Apoi palma mea a coborât lent, urmând linia arcuită a coloanei, până când s-a oprit pe fesele sale. Am strâns-o ușor de ele, mângâind acea rotunjime perfectă pe care blugii o scoteau atât de bine în evidență, urmărind cu o mare curiozitate reacția ei.
A scos un oftat scurt, iar privirea i s-a tulburat, lăsându-mă să văd în ochii ei nu teamă, ci o confirmare a faptului că așteptase exact această atingere.
- Să crezi că nimic nu e întâmplător, e o afirmație destul de îndrăzneață pentru cineva care ar trebui să asigure doar securitatea spațiului, nu și... coincidențele. Dar dacă aș mai întârzia zece minute, ce s-ar întâmpla cu teoria ta?
- Atunci, teoria mea s-ar putea transforma într-un ”joc periculos” pe care n-o să-l poți refuza sub pretextul că ”e târziu”. Ești sigură că vrei să riști să afli ce se întâmplă după ce expiră timpul?
- Îmi plac riscurile, mai ales cele care vin cu un avertisment atât de bine formulat. Zece minute? Mi se pare un preț mic pentru a afla dacă teoria ta e la fel de solidă ca încrederea cu care o expui. Așa că... cronometrul a pornit! Sper doar că acel ”joc periculos” pe care nu-l voi putea refuza, merită toată această așteptare.
Fără să-i dau ocazia să mai zică ceva, m-am ridicat de pe scaun, ea întorcându-se cu fața la mine, și cu o mișcare hotărâtă mi-am strecurat ambele mâini sub coapsele ei, ridicând-o fără efort.
A scos un geamăt scurt, de surpriză, în timp ce o trăgeam spre mine și o așezam pe marginea rece a biroului, lângă tastatura abandonată.
- Deci asta era teoria ta? a șoptit ea, vocea tremurându-i ușor în timp ce degetele ei se pierdeau în părul de la ceafa mea, anulând și ultimul milimetru de distanță.
- Te voi avea! Acum! Aici! i-am spus eu pe un ton aproape poruncitor.
Un zâmbet triumfător i-a apărut pe buze, în timp ce spatele i s-a arcuit, împingându-și sânii în față.
- Ce te mai oprește? Biroul e tot al tău... cu tot ce-i pe el, a spus ea punând un accent periculos pe ultimele cuvinte. Mă privea sfidător printre genele lungi, frumos arcuite în sus, încolăcindu-și picioarele în jurul taliei mele.
În lumina slabă, vedeam cum pieptul îi urca și cobora sacadat, tricoul deschis la culoare trădând întărirea și mai pronunțată a sfârcurilor provocată de fiorul excitării.
Era acolo, captivă între brațele mele și marginea mesei, cu privirea pierdută și buzele întredeschise, așteptând ca ultima barieră, cea a hainelor, să dispară dintre noi.
Mi-am coborât privirea spre talia ei, acolo unde blugii se încheiau printr-un nasture metalic. Degetele mele și-au găsit drumul spre acel nasture, care părea să opună o rezistență simbolică înainte de a ceda cu un mic pocnet înfundat, sec, ce a răsunat nefiresc de tare în liniștea biroului. Am simțit cum și-a supt burta instinctiv,
creând acel spațiu îngust care mi-a permis să trag ferm fermoarul în jos. Sunetul acela zimțat a fost scânteia care a făcut-o să-și dea capul pe spate, scoțând un geamăt înăbușit.
Fără să-i dau răgaz, mi-am mutat palmele sub marginea tricoului. Materialul mulat a alunecat ușor pe pielea ei fierbinte, ridicându-se centimetru cu centimetru, până când a dezvelit curbura taliei și, în final, sânii ei plini și fermi s-au eliberat de sub strânsoarea bumbacului. Sfârcurile, pe care doar mi le imaginam mai devreme
prin material, erau acum la vedere, tari și provocatori, așteptând prima mea atingere directă.
M-am ”năpustit” pe sânii ei sărutându-i și sugându-i cu pasiune, apoi cu limba mă jucam pe sfârcurile tari care mă zăpăceau teribil la atingerea lor. Nici ea nu era mai lucidă decât mine, pentru că, având ochii închiși și capul lăsat pe spate, gemea în surdină cu degetele înfipte în părul meu.
Dar nu m-am oprit acolo. mi-am strecurat degetele pe sub betelia blugilor și, ajutat de unduirea instinctivă a șoldurilor ei, i-am tras în jos peste coapsele ademenitoare.
Denimul s-a opus pentru o secundă, mulat pe formele ei generoase, înainte de a aluneca definitiv pe podea, lăsându-i coapsele și rotunjimea perfectă a feselor expuse sub lumina rece a biroului. Mi-am strecutat mâna între picioarele ei, și o mângâiam la pizda epilată, reacția ei find imediată mărind distanța dintre coapse.
Mâinile ei au devenit frenetice, încercând să-mi desfacă nasturii cămășii cu o grabă care m-a surprins.
Am rămas nemișcat, lăsând-o să se lupte singură cu nasturii încăpățânați, savurând fiecare geamăt de frustrare și fiecare atingere grăbită a degetelor ei pe pieptul meu.
Îi urmăream privirea concentrată, fixată pe materialul cămășii, și savuram acea disperare mută a ei de a mă simți cât mai repede.
Degetele ei fine, dar hotărâte, mi-au desfăcut primul, apoi al doilea nasture, cu o respirație sacadată care îmi aprindea dorința de a o fute chiar aici, pe marginea rece a biroului. Cămașa s-a deschis, lăsându-i palmele ei fierbinți să îmi exploreze pieptul, într-o căutare disperată de contact direct, în timp ce privirea ei, întunecată de dorință, îmi cerea să trec la acțiune.
Mi-am desfăcut cureaua pantalonilor, și trăgând în jos de cheița fermoarului de la șliț, i-am lăsat să alunece de pe mine o dată cu lenjeria intimă. Pula în erecție puternică o ”amenința” direct acum, iar ea, stăpânită de emoția excitării mi-a luat-o în mână și ofta.
- Te plac! Zile la rând mă gândeam cum să ajung la ”ea”. Acum, o vreau! îmi spuse ea uitându-se fix în ochii mei. Dă-mi-o!
- O vei primi, am spus eu în timp ce ne ”străpungeam” cu privirile. Și eu mă gândeam de multe ori la tine... Cum ar fi să ajung să te fut într-o bună zi, dar îmi părea o iluzie, o fantezie. Și eu te plac! Chiar foarte mult! și spunându-i asta, am cuprins-o de talie și am tras-o spre marginea extremă a biroului, am răsturnat-o pe birou,
făcând tastatura și alte obiecte să zboare cu un zgomot sec pe podea. Picioarele ei s-au deschis larg, invitându-mă să intru între ele și s-o fut. M-am apropiat de ea, și cu pula în mână mi-am strecurat măciulia printre labii plimbând-o sus-jos, apoi am frecat-o pe clitoris de câteva ori, într-un final ”scăpând-o” ușor în pizda ei. Alunecarea în ea, a fost un șoc de plăcere care ne-a tăiat amândurora respirația. Un geamăt prelung i-a scăpat printre buze, iar mie un ”Ah” puternic care s-au pierdut în tăcerea deplină a
spațiului din jurul nostru.
Apoi, am simțit ceva care m-a înlemnit cu palmele pe sânii ei strângându-i ușor, iar pulsul începuse să-mi bubuie în tâmple, nu de dorință, ci de o uimire care mi-a tăiat răsuflarea. M-am retras un pic atât cât să nu ies de tot din pizda ei, privind-o de parcă o vedeam pentru prima oară.
- Tu... i-am șoptit cu o voce care-mi trăda o emoție puternică. Tu...ești virgină? De ce nu mi-ai spus?
- Pentru că m-am temut că te vei opri, a răspuns ea abia auzit, iar o lacrimă discretă i s-a prelins spre tâmplă. Și pentru că, de când te-am văzut prima oară, am visat ca tu să fi singurul care să mă dezvirgineze.
- Dumnezeule! am exclamat, pierzându-mă în privirea ei tulbure. Am fost un orb... Tu îmi oferi singurul lucru pe care nu-l poți dărui decât o singură dată! Îmi acorzi mie onoarea de a fi primul, de a te dezvirgina, și asta aici, pe un nenorocit de birou?
Ea mă privea drept în ochi, cu un amestec de teamă și emoție, strângându-mă între coapsele sale cu o forță neașteptată.
- Nu biroul contează, mi-a șoptit ea, vocea fiindu-i încărcată de o vibrație emoțională. Ci faptul că ești tu. N-aș fi vrut să fie nimeni altcineva, niciodată! Continuă te rog...
Acum că știam în ce situație suntem, am luat-o ușor, himenul opunând o oarecare rezistență. Ochii săi erau strânși închiși și gemea în surdină. După câteva încercări de pătrundere, am simțit ceva în vârful măciuliei, imediat urmând o sângerare.
- Spune-mi... am întrebat-o vocea tremurându-mi de tensiunea acumulată și care nu era doar fizică. Te doare? Te rog să fi sinceră cu mine... nu vreau ca prima ta experiență să
fie una de chin și durere.
Ea a scos un suspin prelung, strângând pleoapele pentru o secundă, în timp încerca să se obișnuiască cu situația în care acum, eram băgat cu pula în pizda ei. Când a deschis ochii,
puteam vedea în ei; nu era regret, ci o lumină arzătoare. Un abandon total în fața bărbatului care o futea.
- E... e doar o presiune, a îngânat ea, trăgându-mă de talie cu picioarele spre ea. E suportabil. E o durere care...îmi provoacă o mare plăcere.
- Pot să mă opresc, dacă vrei...
Clătinând ușor din cap a negare, s-a ridicat foarte puțin de pe birou pentru a-mi arunca priviri pline de rugăminți.
- Nu te opri, a rostit ea, cu o voce care căpătase brusc o siguranță nouă, aproape matură. Te rog, continuă să mă fuți. Vreau să simt totul. Vreau să simt pula ta în mine, până la capăt. Nu mai e loc de a da înapoi și nici nu-mi doresc asta. Fute-mă!
Am început să o fut într-un ritm tot mai accelerat, care făcea ca structura grea a biroului să scârțâie sub greutatea noastră unită.
Fiecare împingere mă aducea mai adânc în căldura ei umedă din vagin, și prinzând-o de ceafă i-am ridicat puțin capul lăsat pe spate. Privirile noastre încețoșate acum,se contopeau una într-alta în mijlocul unui vârtej de senzații.
- Așa e bine? am întrebat-o străpungând-o cu privirea.
Ochii ei, mari și tulburi, s-au dat peste cap pentru o secundă, în timp ce și-a lăsat din nou capul pe spate, expunându-și gâtul lung, unde se vedea că pulsul îi bătea nebunește.
- Vreau mai... mai mult... mai adânc... Oh, Doamne!... Ce bine mă simt... Ah... așa... intră adânc... Ce plăcere-i să te fuți... a reușit ea să șoptească, iar vocea ei nu mai suna deloc ca a unei fete speriate, ci ca a unei femei care își descoperă puterea găsită în plăcere și durere.
- Spune-mi că ești a mea de-acum, i-am șoptit eu, înfipt cu degetele în coapsele ei atât de apetisante.
- Nu vezi? a gâfâit ea, arcuindu-se sub mine. Sunt a ta... Sunt exact unde m-ai vrut în fanteziile tale. În pula ta! Acum nu te mai opri!
- N-am de gând să fac asta, i-am răspuns eu, strângându-i ambii sâni în palmele mele. Abia am început să te fut. Gândul că fut o virgină, că sunt primul, îmi zdruncina autocontrolul, amplificându-mi dorința.
- Fute-mă mai tare! mi-a cerut ea, privindu-mă drept în ochi, cu acea sclipire încețoșată transformată în plăcere pură.
- Dumnezeule, ce-mi faci... am reușit să-i spun cu respirația tăiată de felul în care începuse să se miște în pulă, simțindu-o și cât de strâmtă era în pizdă.
- Ceea ce ne-am dorit în tăcere, a răspuns ea printre dinți, strângându-mă cu picioarele și mai tare. M-i te imaginam așa... Fute-mă brutal!
- Vei suporta? Fiindcă am de gând să te fut fără menajamente! i-am replicat eu în timp ce ritmul cu care o futeam devenise unul frenetic, o goană febrilă peste pragul ce păruse până atunci de netrecut. Spațiul era inundat de ecoul suspinelor ei, care se împleteau într-un mod armonios cu gemetele mele înfundate. În tot acest timp, picioarele ei încolăcite strâns în jurul taliei mele mă strângeau cu o forță disperată, de parcă se temea să nu mă piardă.
În lumina difuză a lămpii, trupurile noastre se contopeau într-un dans frenetic, ignorând timpul, locul și noțiunea timpului.
La un moment dat, a început să țipe. Spatele i s-a arcuit violent, desprinzându-se de blatul biroului, în timp ce călcâiele i s-au înfipt în bucile mele într-o încercare disperată de a găsi un echilibru în mijlocul haosului de senzații. Palmele ei căutau orbește ceva de care să se agațe, măturând restul de hârtii și obiecte de pe masă
într-un zgomot surd. Am simțit cum mușchii vaginului i se contractă ritmic în jurul pulii mele, o strânsoare care îmi spunea că este cuprinsă de un orgasm.
- Pentru ce simt acum... Of, Doamne!... Merită să suport... orice durere... Să... nu... te oprești...acum... a gâfâit ea, cuvintele pierzându-se într-un suspin prelung, în timp ce pleoapele i-au tremurat și s-au închis strâns, captivă în propria plăcere. Dumnezeule!...Ce minunat...mă simt...Ah...Ah...Ah...
- Să mă opresc? Niciodată! i-am răspuns încleștându-mi degetele în părul ei, forțând-o să-și dea capul pe spate, în timp ce o futeam tot mai dur și posesiv. O să te țin în pulă, până când nu vei mai ști nici cum te cheamă, frumoasa mea! Nu asta ți-ai dorit în ultimele două ore?
- Ba da! Știi bine că da... a gâfâit ea, privindu-mă fix în ochi, cu o sinceritate brutală. Dar am crezut că n-o să mai faci pasul ăsta niciodată...
- Te-ai înșelat, am spus eu cu o voce joasă.
N-am lăsat-o să-și revină total din valul de plăcere care încă o cutremura. Orbit de propria dorință de a o mai fute și provocat de pizda ei strâmtă, în timp ce adrenalina îmi pulsa în tâmple, am apucat-o strâns de talie și am ridicat-o de pe birou dintr-o singură mișcare brutală.
Nu i-am dat timp să înțeleagă ce i se întâmplă. Ținând-o încă în pulă, am purtat-o pe brațe, cu picioarele ei încă încolăcite instinctiv în jurul meu, până când am izbit-o de peretele cel mai apropiat. Impactul a scos din ea un icnet scurt, dar nu m-am oprit. Mi-am înfipt degetele în carnea coapselor ei, fixând-o acolo, între zidul rece și trupul meu arzător.
Eram stăpânit de un extaz sălbatic care îmi întunecase orice urmă de rațiune. Așa, lipită de perete, o futeam cu o ”foame” de pizdă care-mi luase mințile,... |
Secretul...secretarei
