Puteti citi toata fantezia doar daca va inregistrati pe FanteziiErotice.ro |
 Un vis frumos…sfarsit |
Autor : regkw565 - 2013-08-28
Citita de 10527 ori - Nota 8.20 (10 voturi) | |
|
| Totul era perfect, atat de frumos si de tandru incat niciodata nu te-ai fi gandit ca s-ar putea destrama sau sfarsi atat de subit… Eram iubiti de mai bine de 4 ani…relatia noastra escaladase cele mai inalte culmi ale senzualitatii si sexualitatii… ne iubeam si ne doream atat de mult incat nu ne-am fi refuzat nici o placere unul altuia… am reusit sa trecem peste multe impreuna… ne-am depasit limitele in relatia pe care o aveam… ne intelegeam perfect, doar din priviri… intalnirile noastre erau pasionale si duse pana la epuizare de cele mai multe ori… am calatorit impreuna foarte mult si de fiecare data era altfel, era unic si special…ne cunosteam reciproc foarte bine, ne simteam fiecare pe celalalt, stiam placerile celuilalt si le daruiam cu pasiune…iubirea noastra era un joc copilaresc intre maturi … insa cel mai mult ne placea sa dansam impreuna. Nu exista loc in care sa mergem, iar daca muzica era in toi eram si noi pe ringul de dans pana la ultima melodie… Ne placeau locuri in care puteam fi noi, naturali si fara inhibitii, departe de ochii curiosi ai cunoscutilor, un cuplu frumos si pus pe distractie. Noptile erau lungi si pline de amor. Pe holurile locurilor pe unde ne cazam, dar si prin peretii neizolati prea bine, rasunau gemete prelungi si acute de amor nebun. In tot acest timp am incercat usor, usor sa ii redau increderea in ea ca femeie, sa o ajut sa-si depaseasca inhibitiile, sa isi descopere senzualitatea si sexualitatea, sa le accepte si sa le exploreze spre placerea personala si in cuplu. II povesteam la inceputuri despre toate acestea si nu credea ca este posibil. A avut insa inceredere in mine si am ajuns sa experimentam totul si fie uluita de ce se intampla cu ea si cu trupul ei. Dupa atingerea apogeului si eu am ramas uimit de reusita. M-am bucurat impreuna cu ea de tot ce reusisem. Intalinirile de pe urma erau minunate si epuizante. Curand mi-am dat seama ca deja ma depaseste, ca nu ii mai pot face fata, ca merita mai mult. O simtisem deja ca isi controleaza senzualitatea si vrea sa depaseasca noi bariere, noi provocari. Poate ca in adancul sufletului am simtit ca isi doreste un barbat mai tanar si mai viril…sau poate m-am inselat … sau poate toate astea si le dorea cu mine…nu o sa pot afla asta niciodata. Tot timpul ne simteam telepatic si poate asta m-a influentat in oarecare masura. Intr-una din ultimele discutii chiar mi-a spus ca avusese un cosmar si ca ma visase sedus de alta femeie. Avusese o premonitie, fiindca asa s-a si intamplat. Cedasem in fata altei femei care mi se oferise sincer si curat, fara sa ma gandesc la ea. Putin dupa, au inceput sa ma macine remuscarile. Din respect pentru ea si pentru relatia noastra trebuia sa fiu sincer si sa-i spun ce se intamplase, mai ales ca avusese acea premonitie. In urmatoarea dicutie pe mes i-am scris ca trebuie sa-i marturisesc ceva si i-am spus ca am pacatuit fata de ea. Sunt sigur ca i-am frant inima si i-am ranit sentimentele. O rugasem insa sa se abtina sa spuna ceva in acel moment. Am asteptat cateva zile ca sa-mi scrie ceva. Mi-a scris si era siderata de ce se intamplase si ca nu ma mai recunostea. In principiu, sunt adeptul lozincii ca “nimic nu se intampla fara un motiv”. Ma consolam cu faptul ca poate trebuia sa ii dau un motiv sa se rupa de mine si sa-si urmeze placerile cu alt barbat care intrase discret in viata ei si pentru care simtea deja ceva. Imi era prea devotata si ma iubea prea mult sa rupa ea relatia. Si eu o iubeam si o iubesc imens pe femeia visurilor mele. Si tocmai ca o iubesc asa mult, am decis sa o las a “zboare” sa-si urmeze simturile si placerea. Probabil era mai bine sa-i spun toate astea inainte sa cad in pacat. In fine, dupa toata nebunia asta, cand ne scriam deja mai des si cand aproape ca m-ar fi iertat si m-ar fi primit inapoi, am facut o greseala fatala. I-am scris “din greseala” un mesaj erotic despre ultima intalnire amoroasa cu femeia nou intra... |
