Puteti citi toata fantezia doar daca va inregistrati pe FanteziiErotice.ro |
| Andrei in vizita4 |
Autor : champrafa1 - 2007-05-11
Citita de 4467 ori - Nota 6.40 (78 voturi) | |
|
Ridic usor pleoapele si imi simt trupul plumburiu, nu pot , dar nici nu stiu daca imi doresc sa ma misc. Niste convulsii inutile, capabile a ma ajuta doar sa realizez unde sunt ori ce s-a intamplat. Ganduri ma napadesc si parca graviteaza precum electronii in jurul orbitei atomilor lor. Schitez un suras la ideea ca in mintea mea se produc miscari browniene care ma obosesc,dar nu concretizeaza la ideea de baza. Multe ganduri, nici un gest. Astept sa imi amintesc.
Robert palpita de viata langa mine,precum un inger nevinovat. Ii simt respiratia calda. As vrea sa deschida ochii, sa ma inunde cu albastrul lor, sa ma linisteasca - este totul bine. I-am zis cand ne-am cunoscut ca ii vad Voronetul in ochi - au culoarea inchisa si totusi limpede a inocentei. Surasul de pe chipul sau ma calmeaza. Apoi ma trece un fior.
Nu stiu cum se declanseaza in subconstientul meu declick-ul de care aveam nevoie . El imi aminteste noaptea alba de aseara..........imi amintesc totusi ca laptop-ul mergea si ma anuntase de victoria chinuita 2-3 a Stelei in Supercupa. Ma cutremur. Continuarea imi este insa foarte cunoscuta: venise Andrei ! febril scotocesc fisierele memoriei mele- ce se intamplase? Nu am apucat sa stabilim mare lucru in privinta licentei, dar.....am ajuns in pat cu amandoi.
Simt lacrimi grele brazdandu-mi obrajii vinovati, dar nu scot nici un sunet. Pe cine sa fac partas la nebunia la care luasem parte? As face asta pentru o intamplare nefericita, care ma doare, dar este rodul destinului. Acum toata lumea mea se schimbase : Robert nu mai era singurul barbat din viata mea si parca simteam otel prin vene,iar sangele se scursese de mult. Pierdusem tot dintr-o prostie. Il iubeam atat de sincer si toata lumea fusese a mea. Toti prietenii ne invidiau relatia lipsita de complicatii, inhibitii, inselaciuni. Niciodata nu-mi dorisem sa il insel, dar o facusem.
De fapt, imi amintesc bine ca fusese si el partas la acest menaj-a-trois odios. Nici nu stiu cum am ajuns in dormitotul nostru, imi amintesc cum ramasesem toti trei mai mult lesinati in sufragerie. Parca intrasem la dus cand am fost in stare sa ma ridic-pentru a purifica pacatul –dar numai focul mistuie vinovatia crunta! Am intrat in pat fara un cuvant, si Robert m-a urmat, tinandu-ma strans in brate pana am adormit.
Parca simte ca sunt treaza si ii vad privirea sagetandu-ma din neant. Ma sperie putin, dar lacrimile tot imi curg. Parca sunt un copil sincer indurerat de nazbatia sa, dar ma gandesc la culoarea ochilor mei inundati de suvoaiele neascultatoare- erau acum ros-albastri, stindard fidel al statorniciei mele din copilarie.
Ma priveste,dar nu mai spune nimic. Ma cuprinde usor in brate. Ce ar mai putea spune?? Ma cunoaste atat de bine, incat stie punctual cauza suferintei mele. Ma biruie si nu pot fi puternica cum mi-e obiceiul. Era unul din cele mai importante principii de-a mele de viata si il incalcasem.
- Robert, imi pare rau. Azi imi strang lucrurile, maine vin dupa restul . Pana vineri poate imi aduci tu pe stick drive-ul meu din hard, am proiecte ce nu le pot recupera altfel. Muzica ti-o las.
Robert tacea. Ma privea insa metalic, cum nu-l vazusem nicicand. Stiam ca sufera, ca poate ii pare si lui rau pentru iremediabilul ce se produsese. Eram amandoi goi sub cearsaf, imbratisati, si totusi o imagine lipsita complet de orice urma de senzualitate. Doua stele ce urmau sa apuna, se priveau inca in apogeul vietii lor, parca refuzand inca sa-si ia la revedere.
Doua fiinte care isi pastrasera inca frumusetea interioara , intr-o societate civila care ne integra pentru ... |
