|
 |
| Puteti citi toata fantezia doar daca va inregistrati pe FanteziiErotice.ro |  Menajera 13 partea II (final) | Autor : fightclub2 - 2020-11-11
Citita de 11747 ori - Nota 7.75 (649 voturi) | | | - Uite ce ti-am luat! exclama bucuroasa Irina aratandu-mi un pachet cu funda pe el.
- Mai, pune ala deoparte! o dojeni Oana. Il punem sub brad maine.
- Iarta-ma...zambi derutata Irina. Eu nu prea am facut cadouri pana acum.
Ne-am uitat toti trei unul la altul si nu stiu de ce am pufnit toti in ras.Eram foarte bucuros in sinea mea ca fetele, chiar daca singure si plecate, tot l-a mine se gandisera.Aveau ele "treaba lor" dar se pae ca nu ma excludea si pe mine.
A doua zi era Craciunul si atmosfera din casa era minunata. Chiar daca Gabi urma sa plece, nimeni nu era suparat fiindca plecarea ei inseamna un nou inceput pentru noi toti si noile inceputuri mereu au o doza de optimism. Tata si Gabi discutau detalii despre viitoarea ferma - se hotarasera sa incerce o cultura de rosii 100% naturale din care sa faca suc de rosii si tata sa il vanda intr-o retea de magazine cu care avea relatii bune dar si in restaurantele unor prieteni care isi doreau genul asta de ingrediente. Pe un deal unde Gabi avea o livada de pruni in paragina se hotarasera sa planteze nuci...Mama avea o fantezie despre o cofetarie unde toate prajiturile si fursecurile sa fie cu nuca...Jur ca era cea mai entuziasmata despartire pe care o vazusem vreodata.
Eu si fetele inchiriaseram o serie intreaga de filme pe caseta de la "Hollywood music&film" pe care trebuia sa le dam inapoi abia dupa revelion si tocmai incepusem dezbaterea despre care film il vom pune primul cand Oanei i-a venit o idee..
- hei, nu vreti sa mergem la colindat? spuse ea vesela privindu-ne pe fiecare in parte.
- pai...nu stiu. am zis eu. Nu e ciudat?
- Cum adica ciudat?! se uita Oana la mine si apoi foarte mirata si la Irina.
- Nu stiu, eu nu am fost niciodata. se scuza Irina.
- Ciudat....adica sa suni la oameni la usa...sa ii deranjezi. Am zis eu stanjenit.
- Cum sa-i deranjezi?! se mira Oana. E ajunul Craciunului. Acasa mergeam o gasca de 20 de copii la colindat. Oamenii ne asteptau cu de toate ,abia asteptau sa venim.
- Aici cred ca am deranja...am zis eu nesigur.
- Uite cum facem. Mergem la a cincea casa pe rand cu a voastra. Daca are lumina in camere, sunam. Daca nu ne primeste, ne intoarcem. Daca ne primeste ,mergem la urmatoarea si tot asa. Daca una din trei case ne primeste, mergem in continuare...
M-am uitat deznadajduit la Irina dar spre surprinderea si neplacerea mea, zambea si i se parea o idee buna. Nu e ca nu as fi stiut sa cant colinde. Le stiam de toate de la sebarile din anii trecuti...doar ca mi se parea ciudat sa sunam la oameni la usa, oameni pe care nu ii cunoastem. In partea mea de oras lumea era mai retrasa...abia ne cunosteam vecinii, suficient cat sa ne salutam politicos si atat.
Oana insa era super entuziasmata si incepuse deja sa se imbraca. irina o urma si, nu am avut mult timp sa ma decid dar am hotarat sa merg cu ele. Sincer? sa le fiu prin preajma era tentant chiar daca asta insemna sa ni se inchida usa in nas si sa fim priviti ca niste cersetori.
Am iesit din casa toti trei si am ramas putin pe loc cand, ajunsi in strada, am observat ca ningea cu cei mai mari fulgi pe care i-am putut vedea vreodata.Era liniste si zapada scartaia sub talpile noastre in timp ce fulgii mari asezau straturi noi in fiecare minut. Oana o luase inainte si Irina ramasese langa mine. Avea capul descoperit si parul ei negru si bogat se umpluse de fulgi care se topeau incet. Era vesela si ochii ii sclipeau...Imi placea sa o vad astfel. S-a uitat la mine cu ochii ei mari si ne-am privit cateva secunde apoi a ras si a inceput sa cante " astazi s-a nascut Hristos, Mesia chip luminos, laudati si cantati si va bucuraaaati..." Am inceput si eu sa cant impreuna cu ea incercand sa pastrez tehnica fiindca Irina chiar stia sa cante si avea un glas superb.
In felul asta, repetandu-ne doua colinde pe care le stiam cu totii am ajuns in fata casei desemnate de Oana ca fiind prima si, daca nu ne primeau si ultima. Aveam eu grija sa se respecte regula.Era lumina in camere ,semn ca cineva era acasa, tot ce mai ramanea era sa ne stabilim strategia...
"ding dong"...Oana sunase deja!
- Oana! ce faci? am strigat-soptit eu ingrozit.
- Pai am sunat...nu? se intoarse ea spre mine zambind.
- iri ,vino langa mine! Adi ,stai in spatele nostru!
"ding dong" suna Oana din nou dupa cateva secunde.
"cine e draga?" se auzi dintr-o camera care avea geamul intredeschis.
"Cred ca sunt colindatori..." raspunse o voce de barbat chiar din spatele usii.
"N-am chef draga de tot tiganii...nu deschide!" se auzi din nou prima voce, moment in care am intrat in pamant de rusine si ma pregateam sa plec, coborand deja doua trepte cu spatele.
" Nu sunt tigani, sunt doua fetite si un baiat ... de 14-15 ani asa, par de pe-aici..." raspunse vocea masculina si spre deznadejdea mea dupa cateva secunde usa se deschise si in ea aparu un om mic si gras chel si cu mustata dar cu o privire vesela.
- Primiti cu colindul?! intreba tare si cu entuziasm Oana.
- Cum sa nu?! rase cu pofta omul mic si gras cu mustata. Intrati, intrati.
Am pasit in casa unde mirosea incredibil de bine a cozonac si toate cele bune de Craciun si am ajuns intr-o sufragerie mare si foarte decorata unde o doamna tot mica si grasa, nu chiar atat de vesela si un baiat mai mic ca noi dar tot mic si gras ne asteptau.
Fara sa dea un semnal, Oana a inceput sa cante...si Doamne ce frumos canta! Avea un glas cristalin si puternic, fara cusur. Eu si irina o ascultam vrajiti la fel ca si familia de oameni mici si grasi. Era ca un inger blond cu ochii albastri si, intr-adevar canta divin. La refren, s-a uitat spre noi si, ca treziti dintr-o vraja am inceput si noi "laudati si cantati ,si va bucurati"....
La sfarsitul a doua colinde unde eu si Irina doar am cantat refrenul, am primit aplauze, am primit un cozonac intreg , o groaza de bani, un pahar de "Pepsi" fiecare si domnul mic si gras a sunat un vecin sa spuna ca ii tirmite o "echipa de ingeri" sa il colinde.
Nu va mai plictisesc cu detalii. Pe scurt Oana canta Dumnezeieste, stia o groaza de colinde, era superba si toata lumea ne-a primit. A trebuit sa ne intoarce de trei ori acasa cu toti cozonacii, prajiturile si fursecurile primite. Se pare ca in cartierul meu, nefiind multi copii,colindatul era facut de trupe "profesioniste" de studenti la teologie sau de copii rromi care veneau dn cartiere mai sarace aici. Noi eram o "aparitie" si toti erau entuziasmati sa ne primeasca.
"vai ce draguti sunteti!" "unde invatati voi?" "tu ai un usor accent moldovenesc? Esti din Vaslui? si eu!"...si tot asa am tinut-o o seara intreaga. Nu ma suparam ca Oana si Irina erau atractiile serii si eu eram doar pe post de bodyguard si ocazional cantaret de refrene. Fetele erau minunate si meritau toata admiratia.
Ne-am intors acasa tarziu si cand am numarat banii ne-am dat seama ca am facut echivalentul banilor mei de buzunar pe trei luni...si nu pot spune neaparat ca eu prmeam putin. Ideea Oanei fusese un succes total. In plus, aveam cateva kiilograme de cozonac si prajituri....suficiente ca mama sa nu mai ia nimic de la cofetarie anul asta.
Seara ne-am petrecut-o la mine in camera povestind despre aventura colindului si razand la diferitele reactii ale oamenilor observate de noi. Eu si Irina eram unul langa celalalt si Oana era in fata noastra...O priveam amandoi cum povesteste si rade si ocazional ne priveam unul pe altul pe furis. Era cald si bine in camera si afara zapada acoperise tot, inclusiv toate urmele pe care le facuseram in colindul nostru. Acum doar povestile, cozonacul si banii mai aminteau de asta.
A doua zi, sub brad am gasit cu totii doua-trei cadouri...mai putin Irina care a gasit cam douazeci. Mama si tata zambeau complice dandu-si coate unul altuia si schimband priviri si zambete cu Oana care se pare fusese consilierul lor.
Irina a gasit sub brad absolut tot ce si-ar fi putut dori dar mai ales tot ceea ce nu avea si probabil o fata de Dorobanti ar fi considerat normal si obligatoriu. Haine ,rechizite, stilou nou, un ghiozdan foarte chic de marca...si cate si mai cate.
Irina, iarasi cu lacrimi in ochi, deschidea fiecare pachet si dupa reactia de "wow...ce frumos!" urma un "nu trebuia...." si atunci mama sau tata interveneau dand "vina" pe Mos Craciun.
"nu noi! nu nu. Mosul. Cauta-l si cere-i lui socoteala" spuneau zambind si ei bucurosi de bucuria ei.
irina ne-a strans pe toti in brate de mai multe ori. Era foarte fericita.
Eu primisem de la ea un arici mare din lemn cu ochelari si o privire foarte intelectuala care putea tine in mana lui pixuri si creioane. Era foarte frumos sculptat si, din cate am inteles apoi fusese colorat de Irina insasi fiindca magazinul te lasa sa il personalizezi. Oana imi luase o veverita din acelasi set care tinea o ghinda mare in labuta. Ghinda avea un bec si putea fi folosita ca veioza.Si ea fusese pictata de Irina chiar daca nu recunostea. Eu le luaseram fiecareia cate breloc cu o bila mare de sticla groasa care continea o casuta si sclipici. Il agitai, parea ca ninge in jurul casei. Si cate o carte. Oana primise "Marile Sperante" volumul I si Irina primise Volumul II. M-am gandit ca asa le voi arata ca sunt amandoua la fel de importante pentru mine si cand citeste una primul volul, il poate imprumuta celeilalte apoi dupa ce le citesc amandoua mi le pot da si mie, fiindca nici eu nu o citisem inca.
A fost o zi ca in povesti sau ca in filmele de la Pro Tv din ziua de Craciun. am lenevit, probat/incercat cadouri, am mancat din tonele de cozonac primite cu ocazia colindului...Toate astea pana cand, in usa, imbracata din cap pana in picioare si cu doua geamantane mari langa ea, Gabi ne-a anuntat ca ea pleaca. Imediat s-a facut liniste in camera si abia atunci plecarea ei, acum reala si fara dubiu a sadit in inima fiecaruia o urma de tristete. Ne-am imbratisat cu totii si dupa mai multe "ai grija detine! " "sa ne suni" si altele asemanatoare, tata a luat bagajele si au disparut amandoi pe usa, plecand spre gara.
O vreme a fost liniste dar mama a fost foarte draguta si a inceput sa-mi povesteasca din nou planul cu ferma, cum merita si Gabi o viata care sa-i ofere mai mult, sa-si vada copiii mereu.
Zilele au trecut repede in asteptarea revelionului 1998, Aproape in fiecare moment in care Irina si Oana ramaneau singure in camera irinei, eu faceam in asa fel incat sa am urechea lipita de usa si sa ascult ce se intampla. Spre surprinderea, dezamagirea dar si bucuria mea, aveau doar discutii banale despre tot felul de lucruri dar nimic erotic si/sau care sa ma priveasca pe mine. De fiecare data insa cand mama avea nevoie de ceva de-afara Irina sau Oana se ofereau sa mearga si apoi cealalta sa o acompanieze. Cand vroiam sa merg si eu, ba mama ba fetele imi spuneau ca totusi, suntem prea multi ca sa caram o singura sticla de ulei.Era amuzant si nu prea fiindca eram convins ca vorbesc si despre mine. Stateau prea mult pe oriunde plecau si mereu cand se intorceau de-afara inghetate bocna zambeau si ma priveau ciudat.
Muream de curiozitate dar mandria ma obliga sa ma arat nepasator. Prea multe carti de capa si spada isi ziceau cuvantul. Aveam mandrie, onoare si o groaza de chestii despre care nu stiam foarte multe dar pareau importante.
Mama si tata fusesera invitati la o petrecere mare, undeva la un palat. Nu mai stiu daca Mogosoaia sau palatul regal dar oricum, era un palat. Ne-au invitat si pe noi dar am zis in cor ca nu vrem, fiecare cu motivele lui. Oana nu avea o rochie care sa-i dea pe spate pe toti si nu indraznea sa mearga la vreun palat imbracata banal. irina era complet terifiata de idee, intelegem de ce, iar eu, sincer, credeam doar ca este foarte plictisitor. Oricum, am decis sa ramanem acasa si eventual sa mergem la unul dintre concertele mari care se tineau in aer liber.
Mai tineti minte revelioanele "PRO" ? Ei bine, la unul dintre astea am mers si noi. Oana murea sa mearga sa vada in concert cam toate trupele de muzica romaneasca pe care le ascultase doar la radio desi atat eu cat si Irina mai fusesem si stiam ca vom muri de frig intre o groaza de gura casca care nu aveau unde sa mearga de revelion si se strangeau acolo. Artificiile insa erau un mare bonus si, pentru ele dar si pentru Oana am decis sa mergem acolo, in piata.
Cred ca erau -10 grade. Irina avea acum haine foarte dragute dar nu neaparat pentru Polul Nord. Oana, fata de la Vaslui avea o pufoaica uriasa rosie cu gluga imblanita si nu avea niciun stres iar eu aveam o geaca "Hawks" ,rezonabil de calduroasa.
Inca de pe drum am vazut-o pe Irina cum dardaie pe alocuri dar ,curajoasa nu zicea nimic ,vorbea si glumea cu noi ca si cum nu s-ar fi intamplat nimci. Cat am mers, mai ales ca am decis sa mergem pe jos, a mai fost cum a mai fost dar o data ajunsi acolo....Irinei a inceput sa-i fie chiar frig. Avea un palton foarte frumos de culoare deschisa si niste blugi negri cu ghetele de la mama primite in ziua in care a cunoscut-o si o boneta foarte draguta stil frantuzesc Se si machiase putin cu ajutorul Oanei si pot spune sincer ca era cea mai dulce fata din toata piata aia plina de oameni dar probabil si cea mai infrigurata. Mama si Oana gresisera putin marimea paltonului si nu putea sa poarte pe sub el decat o camasa subtire, nicidecum un plover. Zambea la noi si tremura toata asa ca, pe rand ,si eu si Oana am tinut-o in brate tot concertul. Bine, mai mult eu fiindca Oana tipa si dansa, si ne arata entuziasmata " - Uite-o pe Andra! Wow.."
- Esti ok? am intrebat-o eu pe Irina, in timp ce o tineam in brate si ii simteam mainile foarte reci in mainile mele.
- Da...mi-e frig dar ma incalzesc cand o vad pe Oana. Nu puteam sa nu o ducem aici ,chiar se distreaza!
- Da, dar sper sa nu faci pneumonie sau ceva! i-am zis eu ingrijorat...
S-a intors la mine si m-a privit zambind cu o pivire ciudata...
- Pai nu ma incalzesti tu ?
23.59....10. 9. 8. 7......0!!!! LA MULTI ANI!!!
Sampanie ,artificii, la multi ani, pupaturi, strans in brate, sticle sparte, haos maxim.
Ne-a dat si noua cineva pahare de plastic si sampanie,am ciocnit, ne-am pupat, ne-am felicitat si apoi dupa ce artificiile s-au terminat am tras-o pe Oana aproape si am rugat-o sa mergem fiindca Irinei ii este super frig. Spre surprinderea si bucuria mea nu a protestat si am luat-o din nou la pas, mult mai repede de data asta catre casa.
Am intrat inghetati inauntru unde din fericire centrala era deja data la maxim si era o caldura molesitoare. Caldura, cozonac de cand am fost sa colindam si niste pahare cu sampanie lasat de tata special pentru noi a fost destul ca sa-i aduca culoarea in obrajii irinei dar si sa ne ia putin somnul pe toti...
- Jucam ceva? intreba Oana vazand ca atmosfera devine cam adormita.
- Daca jucam carti sau scrabble adorm si mai repede. Am zis eu fara sa stiu ce are in minte.
- Ma gandeam la ceva mai interesant ,zambi Oana. Ce spuneti de "adevar sau provocare" Cine refuza o intrebare sau o provocare, bea pe nerasuflate un pahar de sampanie.
- Va bagati?! ne privi ea pe amandoi stand pe canapea adormiti in timp ce ea era in picioare cu sticla de sampanie in mana.
- Da! am zis amandoi, si eu si Irina chicotind pe seama posturii ei de betiva (felul in care tinea sticla parea unul profesionist).
- Buun. Dam cu zarul - cine da cel mai putin raspunde, cine da cel mai mult intreaba. Ok? intreba tot ea dupa ce s-a asezat si am ajuns toti la acelasi nivel.
Ne-am facut comozi, am adus paharele cu ce bea fiecare, o scrumiera si niste tigari pe care le avea Oana si am inceput sa jucam. Prima tura toata lumea a zis "adevar" si am raspuns fiecare la intrebari relativ inocente apoi, la un moment dat cand era randul meu sa raspund si Oana sa ma intrebe, am ales "adevar" si Oana m-a intrebat
- Esti indragostit?
- Cred ca da, i-am raspuns eu.
- Crezi?! Ahaaa....ma privi ea cu niste ochi scanteietori. De cine ma rog frumos esti tu indragostit?
- heeei, asta e o alta intrebare! am protestat eu. O sa ai ocazia sa ma intrebi data viitoare cand ma mai prinzi la "adevar".
- Binee....asa sa fie, se uita Oana inca o data la mine si zambi cu un inteles anume pe care atunci pe moment nu l-am prins.
Urmatoarea runda a picat Irina sa aleaga si a ales adevarul si tot Oana sa intrebe. A pus fix aceeasi intrebare :
- Esti indragostita?
Irina s-a inrosit toata pana in varful urechilor si a ales sa nu raspunda ceea ce insemna ca a trebuit sa bea un pahar de sampanie pe nerasuflate. Nu avea experienta cu alcoolul dar a executat cerinta fara sa se planga si a ramas rosie in varful urechilor in continuare.
Urmatoarea runda Oana a picat sa aleaga si eu sa intreb. A ales, soc si groaza! Provocarea. Ma asteptam cumva sa fie ea prima care sparge gheata.
Dupa ce m-am gandit putin le-am privit pe amandoua si am spus pe un ton autoritar :
- Te provoc sa o saruti pe Irina daca ea iti da voie. Daca nu, sa iesi in chiloti si tricou afara sa alergi o suta de metri in mijlocul strazii si sa strigi "la multi ani!!".
Fetele au pufnit in ras si Oana s-a pregatit sa bea paharul de sampanie, metoda prin care puteai scapa de o provocare.
- Nu ,e ok. Poti sa ma saruti. A zis dintr-o data Irina.
Eu stiam ca este ok fiindca stiam ca o facusera dar nu eram deloc sigur ca vor sa-mi arate si mie asta. Ei bine, Irina a vrut si...am avut ocazia sa le vad sarutandu-se.
Bun, ideea este ca nu a fost un pupic scurt cum fac fetele cand primesc o astfel de provocare. Nu, nici vorba. s-au sarutat pasional cred ca mai bine de un minut impingandu-se una in celalata, hranindu-se parca una din cealalta cu o pofta si o foame hipnotizante.
Le priveam ,simteam cum am erectie si cum tot corpul meu incepe sa ma furince din crestet pana in talpi si tot ce puteam face era sa le privesc cu gura cascata. Stiam ca trebuie sa inchid gura dar nu reuseam sa fac asta...
Irina a fost prima care a intors un ochi spre mine si cand mi-a vazut mutra a izbucnit in ras. Oana, s-a intors si ea si a inceput si ea sa rada. Eram de ras, stiu. Imi pasa? nu prea... Jocul devenise interesant.
Urmatoarea runda Irina urma sa ma provoace pe mine si....a ales sa ma provoace sa o sarut pe Oana.
- Dar cred ca ne-ai mai vazut? am intrebat eu nedumerit.
- Poate ca da dar imi place sa va vad. Sarutati-va sau beti paharul - chicoti Irina.
Eu si Oana ne-am executat cu placere mai ales ca, sincer, trecuse cam multa vreme de cand facusem asta.
Ah ,buzele ei calde si mirosul ei bun, ochii aia albastri si dintii ei albi si ascutiti...limba ei dulce..E o minune sa o saruti pe Oana. Irina stia asta si ne privea, am observat noi cam cum le priveam eu pe ele doua putin mai devreme. De data asta am fost eu si Oana cei care au ras de Irina dar la fel ca si in cazul meu, Irinei nu-i pasa.
Urmatoarea provocare a trebuit sa o dau eu Oanei si, fiindca stiam ca se pricepe am provocat-o sa ne faca striptease. Stiam ca nu o sa refuze...si am avut dreptate.
A pus televizorul pe "atomic" unde era o piesa dance ,ceva. Si a inceput sa danseze pentru noi. A facut-o profesionist, venind cand la unul ,cand la altul, mangaindu-ne pe fiecare in parte, dandu-si jos hainele incet, cu spatele la noi apoi aruncandu-ne fiecaruia cate o piesa vestimentara. Eu am primit bluza, Irina pantaonii, eu sosetele ,Irina sutienul si...eu urma sa primesc chiloteii ei galbeni, mici si stramti dar nu i-am mai primit fiindca s-a oprit melodia si Oana ne-a spus uitandu-se cand la unul ,cand la celalat - Gata, va ajunge!
Eu si IRina eram rosii ca focul si ne uitam dupa ea cum dispare in baie si se intoarce intr-un halat mare si alb pe care il avea mama acolo de rezerva. A fost liniste cateva secunde apoi Irina a reusit sa spuna..
- Wow.....
Ne-am uitat unii la altii si am izbucnit in ras. Oana si-a aprins o tigara si ne-a spus de la inaltimea tipei sexy care si-a hipnotizat audienta.
- Aveti grija ce va doriti!
Urmatoarea runda a picat Irina sa fie provocata (fiindca a ales provocare) si Oana sa o provoace.
Oana s-a uitat la ea atenta, a devenit foarte serioasa si i-a spus :
Te provoc sa il saruti pe Adi daca el vrea sau sa faci si tu striptease!
Irina s-a uitat la mine in timp ce eu intram in pamant de rusine...
- Vrei?
- Da, sigur...am baguit eu emotionat. Decat sa faci striptease...
- Nu ai vrea striptease? intreaba Oana ca sa ma prinda in incurcatura.
- Nu...nu stiu! am continuat eu incurcat.
- Nu e frumoasa Irina, nu esti curios sa vezi...continua Oana sa intoarca cutitul in rana.
Fara avertisment, Irina s-a apropiat de mine si, suindu-se deasupra mea, a inchis ochii si m-a sarutat.
Cumva trebuia sa ma astept la asta fiindca stiam de la intamplarea cu Oana in camera ei ca Irina ARE curaj dar stiind-o mereu asa cuminte si rezervata, intotdeauna genul asta de gesturi m-au luat prin surprindere.
Avea niste buze calde si dulci, mai mari si mai pline ca ale Oanei. O limbuta scurta si ascutita, la fel de dulce foarte jucausa si in general sarutul cu ea era ca cea mai dulce prajitura cu vanilie pe care puteai sa o gusti. Da, Desi bruneta Irina era alb si Oana, blonda, era negru.
- Vreti sa plec? intreba Oana dupa cateva minute in care eu si irina ne-am sarutat incet dar apasat, strangandu-ne in brate.
- Hei, a fost provocarea ta! iti amintesti? i-am raspuns eu imediat ce irina s-a desprins de mine privindu-ma in ochi si zambind.
- Da ,da,stiu. zamvbi si Oana aprinzandu-si o tigara si, facandu-mi cu ochiul intr-un mod complice.
- Pot si eu sa va dau o provocare voua acum ? intreba deodata Irina.
- Amandorura? am intrebat eu nedumerit.
- Da, amandorura. Sa faceti ceva impreuna pentru mine.
- Ce vrei tu sa facem pentru tine? intreba Oana curioasa.
- Pai...as vrea sa va vad facand dragoste...Mi-am imaginat asta de cateva ori si, daca tot suntem la provocari...as vrea sa va vad.
Am ramas lemn.Iarasi, era perfect plauzibil avand in vedere ca stiam ce stiam ca asta sa se intample dar mi se parea ireal ca venea din gura Irinei.
- Hmm....esti sigura? intreba Oana.
- Eu nu sunt foarte sigur, bagui eu in locul ei.
- De ce? nu iti mai plac? spuse Oana dandu-si usor halatul jos pe umeri ,lasandu-i sanii mici si rotunzi la vedere.
- Ba da...dar...nu stiu...
- Da, sunt sigura si acum am baut suficient ca sa o spun. Rase Irina. Dar e ok, nu trebuie sa o faceti...
- Ba eu as vrea...sincera sa fiu. Spuse Oana iesind cu totul din halat si apropiindu-se de mine.
Acum aveam de ales: ori ma purtam ca un tip se... |
 |
|
|
|
|
|
|
