După trei luni și ceva de dorință apăsătoare, am oprit din nou mașina în același loc de pe drumul de munte. De data aceasta,
rezervorul era plin, dar inima îmi bătea cu o intensitate care mă sufoca. Despărțirea de fostul prieten fusese una rece și cu
”scântei”, care au lăsat urme pe fața mea pentru o perioadă de timp. Era un capitol închis definitiv al vieții mele, pentru a face
loc acestui drum spre regăsire.
Ploaia și frigul de data trecută erau înlocuite de un vânt călduț, iar mirosul de un verde crud al primăverii îmi desfăta
simțurile în timp ce iuțeam pasul spre cabană.
Mă întrebam în sinea mea dacă Radu mă mai aștepta, sau am fost pentru el doar o întâmplare, care sa șters odată cu plecarea mea.
Când cabana a apărut printre brazi, fumul care ieșea pe coș mi-a dat un fior care mi-a accelerat pulsul. Nu știam ce mă așteaptă.
Am bătut la ușă cu mâna tremurândă. Radu a deschis. Purta aceleași haine aspre, dar privirea lui, cândva cinică și opacă, s-a luminat de o uimire autentică. Nu-mi ceruse promisiuni la plecare, iar eu nu-i spusesem nimic sigur.
- Ai rămas iar fără benzină? a întrebat el, cu un zâmbet în colțul gurii, de data aceasta lipsit de cruzime.
- Nu, i-am răspuns trecând pragul fără a mai aștepta o invitație din partea lui, în încăperea ce mirosea a lemn de brad. De data asta
am venit să-ți dau acel „ce am eu între picioare” fără să-mi mai ceri tu, și să mă bucur din nou de viață.
Radu a închis ușa în urma mea, izolându-ne de lumea exterioară. O dată ușa închisă, Radu s-a răsucit pe călcâie, m-a luat în brațele
lui puternice și m-a sărutat. Când ”focul” sărutului i s-a mai domolit, s-a retras un pic dar încă mă ținea de umeri. A aruncat o
privire pe geam, cu ochii ușor umeziți.
- Unde-i mașina?
- În drumul principal, am răspuns eu.
- Păi, de ce ai lăsat-o acolo și nu ai venit cu ea până aici?
- Mi-a fost teamă să nu rămân cu ea suspendată pe drumul prin pădure, venind spre cabană.
- Dă-mi cheile! Tu fă-te comodă. Bine ai venit ACASĂ scumpa mea Corina, îmi spuse Radu cu o strălucire în ochi în care se putea desluși clar fericirea. Vocea lui avea un tremur ușor.
După ce a revenit cu mașina, mi-a oferit o cană de ceai cald și, ne-am așezat în fața șemineului în care Radu încă mai făcea focul, pe același covor pufos, pe care viața mea sa schimbat total.
- Hai, povestește-mi totul! Vreau să știu totul de atunci de când ai plecat și până acum.
În acea seară, discuția a fost lungă. Eu i-am povestit despre viața mea, cum era controlată de alții, despre frica de a nu fi singură și despre cum acea noapte brutală, dar sinceră, când pentru prima dată el m-a primit înăuntru, a spart globul de sticlă în care trăiam.
Radu mă asculta în tăcere, din când în când punând câte un lemn pe foc. După ce i-am spus totul, mi-a mărturisit la rândul lui, că izolarea lui nu era doar fizică, ci și o fugă de o lume în care nu se mai regăsea.
- Corina! Faptul că te-ai întors de bunăvoie, fără a fi constrânsă de ploaie sau de nevoie, este pentru mine dovada că amândoi am
devenit fără să știm, răspunsul la singurătatea celuilalt.
- Atunci înseamnă că nu am venit doar să te revăd, ci am venit acasă, așa cum ai spus și tu. Pentru că nicio libertate din lume nu
valorează cât liniștea pe care am simțit-o aici, în cel mai izolat loc de pe pământ, chiar și atunci când totul îmi părea greșit.
A urmat un moment de tăcere din partea noastră, liniștea find întreruptă doar de pocnetul lemnelor arzând.
Într-un final, Radu s-a ridicat și mi-a luat cana cu ceai pe care mi-o dăduse când am început să ne povestim. Mi-a întins o mână de care m-am prins ridicându-mă în picioare și eu. M-a săltat în brațele lui puternice, urcând pe scara care ducea la mansardă.
Sus, la mansardă, aerul mirosea a lână curată și a rășină, iar lumina slabă a lunii care pătrundea deja prin fereastra mică, arunca umbre fantomatice pe pereți.
Radu s-a oprit în dreptul patului și m-a lăsat din brațe. Nu mai era bărbatul aspru care punea condiții sub presiunea furtunii.
În ochii lui am văzut o vulnerabilitate pe care nicio mască de singurătate nu o mai putea ascunde.
- Aici sus, a șoptit el aproape de urechea mea, muntele tace. Iar eu nu mai am nevoie să pun un preț pe nimic.
M-a cuprins cu brațele lui, dar gestul a fost de o delicatețe care m-a făcut să tremur mai tare decât o făcuse cu patru luni înainte, frigul și ploaia rece de afară.
Mâinile lui, aspre de la munca muntelui, se mișcau cu o grijă care mă înfiora simțindu-le atingerea. Mi-a desfăcut încet nasturii
hainei, ochii lui căutându-i pe ai mei în semiobscuritate, de parcă voia să se asigure că sunt cu adevărat acolo, că nu sunt doar o
plăsmuire a singurătății lui. Mi-a desfăcut sutienul de la spate și la aruncat cât colo, lăsându-mă cu sânii goi. Ia luat în palmele sale mari masându-i cu blândețe, apoi buzele sale cărnoase îmi sărutau sfârcurile întărite de excitație. Un fior și mai puternic mi-a
străbătut tot corpul tăindu-mi respirația. A prins de cheița fermoarului,la deschis iar fusta de pe mine a alunecat pe podea. M-a întors cu spatele la el și, strecurând mâna în chiloți mă mângâia la pizdă, în timp ce mă săruta pe gât. Gemetele mele răsunau la mansardă când am simțit degetul său cum mă pătrundea. Mi-am pus mâna peste a lui și o apăsam, dorind să-l simt intrând mai adânc în mine.
- Radu, ah, Radu...mai mult de atât n-am reușit să-i spun amețită de plăcerea pe care o simțeam cu fiecare fibră a corpului meu.
- Corina...Te doresc! mi-a spus în timp ce retrăgându-și degetul din mine, mi-a dat chiloții jos, rămânând acum goală complet.
M-a răsucit iar cu fața spre el și buzele lui le-a găsit pe ale mele într-un sărut lung, flămând, dar plin de o tandrețe neașteptată,
care mi-ar fi topit și ultima urmă de ezitare dacă aș fi avut-o.
M-am așezat și m-am întins pe patul masiv, cioplit direct din trunchiuri de brad, cu cadru lat ce oferea cu generozitate spațiu
pentru ”zbenguiala” care urma să se întâmple. Îl așteptam privindu-l cum se descheie la cămașă, și eliberându-se de pantaloni, s-a urcat peste mine în pat, pula lui atingându-se de pizda mea. În acea clipă, întreaga lume de jos, cu zgomotul ei, cu obligațiile și cu relația mea eșuată cu fostul meu prieten, dispăruse complet.
- Cât de dor mi-a fost de tine Corina, spuse el în timp ce pula lui își făcea loc printre labii.
- Fute-mă Radu, i-am cerut în șoaptă. Și mie mi-a fost dor de tine!
M-a luat ușor pentru început datorită dimensiunii penisului său. O simțeam cum mă umple alunecând în mine.
- Fă-o fără frică. E bine Radu, i-am spus. Nu doare.
Eliberat de teama de a nu mă răni, Radu a început să mă fută tare. Intra adânc în mine, înnebunindu-mă de cum o simțeam în vagin.
- Ah, Corina...Ți-am simțit lipsa atâta timp...Am să rup patul ăsta cu tine în noaptea asta.
- Asta vreau și eu, i-am spus punându-mi palmele pe bucile sale dorind să le simt cum se întăresc când se împingea în mine.
În câteva minute, timp în care Radu mă afunda în saltea cât de tare mă futea, am avut primul orgasm. Am țipat fără jenă de senzația trăită. Cine mă putea auzi în mijlocul pădurii? Mă mișcam și îmi unduiam bazinul sub el, în toate felurile, dăruindu-mă total lui.
- Corina! Mă rupi, scăpă printre dinții încleștați, cu o privire injectată de plăcere. Of, ce-mi place să te fut, mai spuse el accelerând penetrarea.
Mi-a ”tras-o” așa un timp, apoi, de parcă eram un fulg pentru el, m-a răsucit în patru labe, m-a prins de șolduri și mă futea pe la spate.
Se izbea cu putere de bucile mele de răsuna mansarda de pleoscăituri. Sânii mei ”dansau” în toate direcțiile, oprindu-se doar când Radu îi apuca și mă strângea de ei. Am apucat și mi-am tras o pernă lăsându-mi capul pe ea, răvășită total de pula lui care mă făcea să mă simt plină, scoțând gemete după gemete.
După câteva minute, m-a pătruns cu toată puterea ”îngețând” așa în timp ce-i simțeam pula cum zvâcnește în vaginul meu, umplându-mă de spermă
cu fiecare ejaculare.
- Ah, Corina! Ești demențială, spuse el cu gura încleștată în timp ce ținându-mă de mijloc, mă trăgea înspre el cu toată forța, vaginul meu fiind plin până la refuz de pula lui. Era o senzație al naibii de plăcută pentru mine. În scurt timp s-a relaxat și mă săruta pe spate având încă toată pula în mine.
- Sper că mai iei pastile, îmi spuse ieșind din mine.
- Da. Mai iau.
M-am întins pe burtă adunându-mi picioarele și strângându-le pentru a împiedica sperma să curgă din mine murdărind patul.
- Ai ceva pe aici să mă șterg? l-am întrebat.
- Imediat! a spus el în timp ce sărind din pat, a deschis un sertar de la un dulăpior și, scoțând un prosop mi-l oferise.
L-am luat și l-am strecurat între picioare, apoi m-am ridicat în fund.
- Bănuiesc că la baie, tot jos trebuie să merg.
- Da. Aici sus, nu este.
Am coborât din pat și am început să cobor scara ținând prosopul la pizdă, când l-am auzit pe Radu strigând în urma mea:
- Doamne, Corina! Mă uit la tine și parcă sunt în rai!
Cred că am stat la baie mai bine de zece minute, nu ca să mă spăl atâta timp, ci doar pentru ai oferi lui răgazul să-și revină după efortul făcut.
Urcam pe scările ce duceau la mansardă, iar Radu auzindu-mă, mă aștepta întins sprijinit într-un cot. Ochii lui ”scăpărau” văzându-mă goală și, întinse cealaltă mână spre mine.
- Hai vino! De când te aștept!
- Așa mult am stat?
- Pentru mine, o eternitate!
- Îmi pare rău, am spus eu urcându-mă cu un genunchi pe pat, apoi și cu celălalt. Am înaintat peste picioarele lui până aproape de genunchii săi și m-am... |
