Capitolul 2- Prima zi de școală, începe cu... vacanță – partea a patra
Notă: VĂ ROG FRUMOS, citiți întâi tot materialul(10 părți) si abia apoi, dacă doriți, să-l evaluați... Mulțumesc.
Era trecut de cinci după amiaza...era prea devreme ca să mergem acasă...orele la scoală se terminau la ora opt...la film deja hotărâsem, încă de dinainte să ajungem la cârciumă, să renunțăm...mai mult din cauza Ioanei, care nu dorea sa ofere „priveliști” necunoscuților din rândurile din față...Așa ca am hotărât să ne plimbam prin parc. Starea euforică a Ioanei, nu părea să se diminueze...S-a prins si ea de asta:
- Geo, cred ca m-am pilit...de fericire...
- Eu cred că de la vin...i-am răspuns râzând
Am plecat fără țintă, ținându-ne de mână pe aleile din Herăstrău...lume foarte puțină...Din când in când, ne mai opream sa observam natura, ce prindea viată după iarna ce trecuse si bineînțeles să ne sărutam...ca doi „adolescenți inocenți”, ce doar teoretic eram...Vorbeam nimicuri... dulcegării... râdeam de orice ni se părea amuzant...deh...chestii copilărești... am ajuns pana la restaurantul „Pescăruș”...acolo era plin, in total contrast cu pustietatea din parc... aș fi vrut să intram să mai luam o cafea...mai mult pentru Ioana...să scape de euforie. Am plecat înapoi...tot agale, fără graba, tot ținându-ne de mână...Când am ajuns pe insula, ne-am așezat pe o bancă...nu orice bancă... era una băgată intre sălciile de pe malul lacului, cu fața către „Muzeul Satului”, înconjurată de lăstăriș, departe de aleile principale... Ca să fiu sincer până la capăt, nu era pentru prima oara când mergeam acolo...in trecut mai stătusem cu câteva fete pe aceea bancă. Avantajul era ca era camuflată de vegetație, asigurând intimitatea. Ajunși acolo, Ioana s-a cuibărit in brațele mele, strângându-mă in puternic. Si pentru că se zice că „in vino veritas”, o aud cum i-mi șoptește la ureche:
- Geo...stau si mă întreb, de ce ma chinuie Dumnezeu?
- De ce zici asta? mă arat mirat...
- Vezi tu...când gândesc la rece, pragmatic, i-mi dau seama ca greșesc față de tine...Stai nu zice nimic...(sesizase că voiam să-i dau replica)... stai să mă explic... Simt ca nu e normala relația dintre noi si profit de iubirea si atracția ta pentru mine, bazata in special pe sex. Pe de alta parte, când sunt cu tine, trăiesc cu adevărat...ești singura persoană care m-a înțeles si mi-a acceptat nebuniile mele... nu mă judeci, nu încerci să mă schimbi... Accepți orice-ti propun, oricât de ciudat ar fi...câte odată, stau să mă gândesc dacă nu visez...dacă ești real...mi-e frică să nu mă trezesc si să constat că totul a fost un vis frumos...
A făcut o pauză, in care m-a mângâiat si m-a pupat. Eu văzând încotro se îndreptă discuția, am decis să nu zic nimic...doream sa aflu mai mult din ce gândește, iar daca vorbeam, era posibil sa-i întrerup confesiunea. Apoi relua:
- Deja , după patru ani de relație, (cu Sebi) mă consolasem. Mă gândeam că sunt defectă...obsedata chiar, pentru că aveam fantezii si dorințe ce nu-mi erau împărtășite...Pe de alta parte, nici nu-mi trecea prin gând, că voi mai avea alt partener...mă vedeam deja măritată cu Porcul(cred ca e clar cine era)... „İyi ki böyle bir şey olmuş... Allah büyüktür....”...
Eu am făcut ochii mari si m-am uitat la ea mirat. Pentru o clipa, nu si-a dat seama care era problema...
- Ne ?...
- In română, dacă se poate...nu in păsărească...ca nu înțeleg ce zici...
S-a uitat la mine neîncrezătoare...
- Pai nu vorbesc in română???
Am dat din cap ca nu...S-a gândit o clipa, apoi mi-a zis:
- Scuze...nu mi-am dat seama...si nu e păsărească...e limba mea materna...
- Mi-am închipuit eu...- i-am răspuns-.... Dar nu o înțeleg...Si nu e prima data când mi te adresezi, sau i-mi vorbești in această limbă...si azi de dimineață ai făcut-o...
- Da...e posibil...când sunt fericită sau supărată, mă simt mai confortabil să mă exprim in limba materna...si sincer nu-mi dau seama... Zi ce n-ai înțeles...
- Pai după măritatul cu porcul...nimic.
- Ii mulțumeam lui Dumnezeu că mi-a dat ocazia să-l prind pe Mizerabil, să mă facă să mă îmbăt, să-mi doresc să mă răzbun si să te accept, încălcând toate principiile mele si împotriva la toate concepțiile pe care le aveam eu pana atunci... Un singur lucru nu a făcut Dumnezeu pentru mine... Nu te-a făcut mai in vârstă...Mă pune la încercare... să aștept până vei fi pe picioarele tale...si sincer gândul ăsta mă chinuie... Mi-e frica că o sa te plictisești până atunci si o să mă părăsești....după care oftă din tot sufletul, de parcă se rupea ceva in ea...
A urmat un moment mai lung de tăcere, in care m-a strâns in brațe(de m-a învinețit pe mâini), de parcă atunci plecam si nu mă mai vedea...Pe de altă parte, am analizat rapid tot ce a spus si pentru prima oara de când eram împreună, am realizat, ca asemeni mie si ea era speriata de posibilitatea să ne despărțim... si cumva un sentiment de satisfacție si bucurie puneau stăpânire pe mine... era mai bine decât mă așteptam... Totuși, tot discursul ei de acum, se bătea cap in cap cu cel de dimineață...
- Nu-ti face griji...nu intenționez să te părăsesc...nici acum si nici pe viitor...Totuși, nu am înțeles, de ce vrei să am experiențe cu alte fete...si tu cu alți bărbați...așa cum mi-ai zis de dimineață... Chiar nu pricep
- Offf... Eu nu intenționez să mă duc cu alți bărbați... dar exista o mica posibilitate ca in viitor să se întâmple asta...am destule prietene si cunoscute, unele chiar măritate, care au ajuns sa-si înșele partenerii din cauza unei conjuncturi...si nici una de a doua zi, nu rămas cu persoana cu care au avut aventura... s-au întors la partenerii lor... Partea proasta e că cele mai multe suferă acum, că trăiesc cu acest secret si au mari probleme psihice... De aceea, nu vreau să te mint...să trăiesc cu un astfel de secret... Daca v-a fi sa se întâmple, sigur va trebui sa fi foarte departe...de exemplu in armata... că de...n-ai cum sa scapi...si de aia tot zic că Dumnezeu mă încearcă...de la 16 ani, am o viată sexuală destul de regulata...cum ar fi sa stau un an jumate fără sex...tu m-ai crede??? Eu, nu m-ași crede... Tu, pentru tot ce mi-ai oferit până acum, nu meriți să fi mințit...De aia, pentru că încă ești crud, încerc să te pregătesc psihic pentru o astfel de eventualitate... o separare forțată pe o perioada mai lungă...fără ca noi să dorim asta. Sper să fi un om cu mintea deschisa si să accepți asta si să nu mă judeci sau sa-mi reproșezi ulterior...Dacă mă voi căsători... nu se mai pune problema de înșelat....nu o voi mai face...mă va împiedica jurământul față soț si in fața lui Allah... Dumnezeu si indiferent ce, nu voi face asta dacă mă mărit... Sincer, chiar daca-i greu de realizat, dar nu imposibil, mi-aş dori să mă mărit cu tine într-o zi...mai ales că deja m-ai cerut.
Dizertația ei era corecta...Chiar si eu, la 16 ani, nu credeam că o fată in situația ei, cu așa apetit sexual, poate sta pe bară un an jumate...Dar sincer, tot nu-mi convenea să accept asta... Dar pana la urma, nu avea rost încă, să mă apuc sa intru într-o discuție in contradictoriu, pe ceva ce părea atât de îndepărtat...așa cum credeam eu, din păcate... Ioana continua:
- In ceea ce te privește, trebuie sa înțelegi ca nu vei fi complet, până nu te culci cu mai multe fete...pana te însori...asta să nu ai curiozități după... Chiar dacă nu-mi convine, pentru un moment, sunt convinsă că după ce vei avea termene de comparație, vei fi mai puțin tentat să înșeli. Poate, mă vei învăța lucruri noi...Sunt deschisa la orice fantezie, care ne poate produce plăcere...Acum ai înțeles???
- Mda...i-am răspuns eu cu jumate de gura...dar in ce mă privește... cu alte fete?...vei avea de așteptat...
- Poate da...poate nu...nu se știe niciodată - zise ea zâmbind, expunându-și gropițele din obraji...
Apoi mi-am amintit de faptul că momentele noastre de intimitate erau cunoscute de Creața si profitând de faptul că era fericită si euforică...mai bine zis beată...m-am gândit să rezolv si acest inconvenient...
- Auzi Ioana, pot sa te rog si eu ceva?
- Da! zise cu o fata complice de parcă se aștepta la ceva kinky
- Vreau să te rog, să nu-i mai spui lui Creața detalii din ce facem noi doi... M-am simțit aiurea când mi-a spus că stie ea că mi-a plăcut savarina ...
Rase amuzată...
- Si eu care credeam că vrei să ne facem de cap acum... Bineee... Nu te simții aiurea!... M-a tras de limbă...si eu eram atât de fericită si voiam să împărtășesc cu toata lumea asta, încât nu m-am abținut... promit să nu-i mai dau detalii pe viitor...
Mă sărută de împăcare...Soarele era spre apus...se mai vedea foarte puțin din el, de după pomii ce acopereau „Muzeul Satului”...bărci care să se plimbe pe lac nu mai erau...amurgul cuprindea din ce in ce mai mult insula...Nu era nimeni prin apropiere...Treptat mângâierile si săruturile noastre ne redeschise pofta de sex...Profitând de situația inedită, de a avea acces direct la păsărica ei, fără opreliști, i-am băgat mana pe sub fustă, începând să i-o mângâi. Ea si-a poziționat bazinul așa încât să-mi înlesnească activitatea...partea din fata a fustei era ridicata peste bazin, iar eu, din poziția in care eram, in putinele momente de respiro intre săruturi, admiram picioarele bine făcute si sexy ce erau depărtate...Respirația devenea din ce in ce mai neregulata iar scâncetele de plăcere din ce in ce mai dese...Mâna ei, se îndreptă către șlițul de la pantalonii mei si după câteva momente de masare a Membrului, așa acoperit, începu sa se lupte cu fermoarul încercând să-l deschidă...Atunci mi-am ridicat privirea de la ea, cu intenția sa o ajut să rezolve problema, nu înainte de a scruta împrejurimile, ca să mă asigur că intimitatea nu ne e perturbată. M-am blocat... la 4-5 metri de noi, ascuns parțial de o salcie si parțial de lăstăriș, vad o silueta si o reflexie a luminii, asemănătoare cu cea produsa de sticla...Mi-am retras instantaneu mana de sub fusta Ioanei, prinzând-o si acoperindu-i picioarele cu ea...Ea era cu spatele la probabilul spion si si-a ridicat privirea întrebătoare către mine, încercând să înțeleagă de ce m-am oprit...
- Cred că avem companie...ii zic eu in șoaptă... hai sa plecam.
Ioana- Sfârșit nebun de Aprilie - 6
Capitolul 2- Prima zi de scoală, începe cu... vacanță – partea a cincea
Nota: VA ROG FRUMOS, citiți întâi tot materialul(toate capitolele si toate părțile) si abia apoi, dacă doriți, să-l evaluați... Mulțumesc.
Frica mea era sa nu ne prindă Miliția...Nu era ilegal să ne sărutam pe bancă...dar tot te legitimau... si dacă aveau chef, te luau cu duba la secție...așa ca să aibă activitate... Ioana întărâtată, pilită si excitată pentru a doua oară in ultimele 2 ceasuri si întreruptă brusc, zise:
- Ești sigur??? Unde?
- In spatele tău, după salcie...
- Sper sa ai dreptate...ca altfel te mănânc...că te-ai oprit...
După care se întoarse către locul indicat de mine si începu sa strige:
- Ieși afara ca strig până vine Miliția...
Nu s-a întâmplat nimic, cu toate că amândoi am văzut cum lăstărișul se mișca nenatural
- Hai sa plecam – ii șoptesc- Sa nu fie chiar Miliția..
- Nu fi prost...Daca era Miliția, până acum, erau aici sa ne legitimeze...si n-am chef sa plec, până nu termin...că nu mai rezist până mâine dimineață...
După care continua sa strige:
- Ieși afară că te-am văzut...număr până la trei...dacă nu ieși strig... treei.....doooi....unuuu...
Dintr-o data vedem un tip cum iese de după pom si ne zice in șoaptă:
- Nu strigați Domnișoară, va rooog...Nu vreau să vă fac rău....dacă strigați intr-un minut apare patrula...erau la debarcader la cafele...va rooog... Nu vreți să stăm toata noaptea la secție...
Ioana se uita la mine si-mi șopti:
- Are dreptate...daca vine Miliția, ne duce la secție pentru declarații... Si n-am chef... mai ales la cum sunt echipata... dacă se prind, sigur mă violează... am mai auzit cazuri...si asta nu face parte din fanteziile mele.
După care se întoarse spre „ spion”
- Bine...Nu strig... dar te rog sa pleci acum...Ai înțeles?
- Bine... zise el .... dar nu mai strigați...
Ieși de după lăstăriș si in lumina amurgului, am văzut un tip la vreo 30 de ani, slab, de înălțime medie, îmbrăcat decent, cu o pereche de ochelari tip John Lennon pe nas, dar cu lentilele ceva mai groase. Acum, după atâta timp, aş putea să jur că era asemeni personajului descris de Eliade in „Romanul Adolescentul Miop”...Mi-a sărit imediat in ochi că pantalonii ii erau in vine iar in mână-și ținea penisul semi erect , ce nu părea să aibă mai mult de 12 cm, pe care continua să-l frece... Ioana se uita la mine si rase amuzata... Mie mi-a sărit țandăra, doar la gândul că ăla-și făcea laba in timp ce se uita la iubita mea. Am dat să mă ridic, sa mă duc sa-l pocnesc...eventual sa-l arunc in lac ca să se răcorească...mâna de handbalistă a Ioanei, m-a oprit, înainte să apuc să mă ridic:
- Lasă-l...nu merita...nu vezi ce jalnic e...i-mi șopti ea.
Labagiul, continua sa si-o frece, spre enervarea mea, simulând că încearcă să-si tragă pantalonii, doar cu o mână...Ioana se uita amuzată când la el, când la mine...
- Domnișoară...Tinere...va rog eu sa mă lăsați să termin...uite...vă dau 100 de lei...doar să mă lăsați...va rooog...grai el
- Să-ți bagi suta-n cur...mă piş pe ea...i-am strigat eu...îmbracă-te si tai-o odată că încep să mă enervez...
Ioana râdea cu gura până la urechi...dar fără zgomot, in timp ce încerca sa mă facă sa mă calmez...
- O suta jumate....200 ??? pulsa el
O noua tentativa să mă duc să-l bat, a fost anihilata de Ioana, care mă obligat să rămân pe banca...
- Lasă-l...ca mă amuza... n-am mai văzut o chestie atât de mică...vreau sa vad dacă funcționează...i-mi șopti ea... Si-ti mărturisesc că mă excită situația...
- Daca vrei si te excita așa de tare, mă duc lângă el si o iau si eu la labă...i-am zis eu cu năduf
- N-ar fi o idee rea, - îmi răspunse ea râzând - Dar nu vreau să-l umilești...Chiar vreau sa vad daca chestia funcționează....Te rog ...Fa-mi pe plac...
După care i se adresa labagiului...
- Poți să-ti păstrezi banii...nu avem nevoie...Dar nu te apropii de noi... si să nu-ți treacă prin cap să ne atingi...rămâi lângă tufișul ala...OK?
Si ii indica un tufiș care era la aproape trei metrii de noi. Labagiu, se duse la locul indicat si începu să-i mulțumească:
- Vă mulțumesc Domnișoară, vă mulțumesc că sunteți așa de bună...
Si cu un rânjet satisfăcut începu sa-i dea in cap cu o viteza de care nu-l credeam capabil...Scârbit, m-am ridicat in picioare si am verificat împrejurimile ca să văd dacă mai avem parte si de alți „musafiri”...Era liniște...nu era nimeni pe toată insula... Si pentru ca Onanistul nu părea să termine prea ușor, Ioana s-a ridicat in picioare luându-mă in brațe , m-a pupat pe obraz, nepierzând spectacolul de lângă tufiș, şi-mi șopti la ureche:
- Ce zici...ai vrea să mă lași sa-i arat păsărica??? Sau si mai bine...mă pun capră si mi-o tragi...să vadă si ăsta cum se face...
Sincer, am rămas cu gura căscată... Eram șocat... Nu mă așteptam la o astfel de propunere... Am rămas câteva secunde blocat, fără să articulez nici un cuvânt, după care i-am răspuns:
- Nu cred ca pot să ți-o pun...mă simt inhibat... când îl vad... dacă crezi că ți-e confortabil să-i arăți păsărica si asta te face fericită, nu pot eu să-ți interzic...dar nici nu o să fiu fericit..
Si-a întors privirea de la spectacol, la mine, mi-a zâmbit larg, arătându-și din nou gropitele din obraji, după care mă sărută pasional, apoi mi-a zis:
- Mă uimești... Mă faci să te iubesc din ce in ce mai mult...i-mi demonstrezi că nu m-am înșelat in privința ta...si ca să știi, poți să-mi interzici...e dreptul tău, pe care ți l-ai câștigat cinstit... deci eu fac ce spui tu...făcu o pauză...ști ce?... nu o voi face...daca nu ești TU fericit ..( si ofta)
m-a sărutat, apoi si-a întors privirea pentru câteva clipe să vadă care e stadiul „spectacolului” după care-mi șopti la ureche:
- Daca i-as fi propus așa ceva lui Sebi, cred că aveam un ochi vânat deja....
Si-a întors privirea către Onanist...
- Hai mai repede...că se face noapte...
- Imediat Domnișoară... încă puțin...acuma....
Acuma trebuie să dau o mica explicație...Nu voiam să-şi arate păsărica nimănui...dar după doua luni, ajunsesem să o cunosc destul de bine, iar dacă i-aş fi interzis, ar fi acceptat fără comentarii să se supună(fapt confirmat ulterior chiar de ea), dar s-ar fi simțit frustrată un pic...nu pentru că şi-ar fi dorit sa o facă ...pentru că o constrângeam si-i limitam libertatea.... Așa am intuit... si am avut dreptate . Am mai obținut puncte in favoarea mea.
Am mai scrutat încă odată împrejurimile. Era la fel de multă liniște...Nimeni care sa ne deranjeze. Am aruncat o privire si către „spectacol”... „Chestia” tipului, părea să se fi învârtoșat...nu mai stătea in jos...părea să stea in sus...dar tot nu era mai mare... In timp ce păzeam zona, ca să nu avem musafiri, m-am gândit că poate Ioana şi-ar fi dorit ceva mai mult...mai ales că de două ori fusesem întrerupți...nu-mi făcea propunerea să i-o trag, dacă nu era excitată rău... si oftatul ala de la sfârșit...când a renunțat, ca sa fiu eu fericit.... atunci, o idee tranzită mi-a trecut prin cap...M-am apropiat de urechea Ioanei, care privea fascinată si amuzată spectacolul inedit si i-am șoptit:
- Mai ai chef???
- Mai mult ca oricând... veni răspunsul
- Vrei sa-ti dau...limbi... acum?
S-a întors către mine, cu un zâmbet larg si cu ochii mari si strălucind de bucurie
- Ihi...vreau... Dar crezi ca poți? Nu vei fi inhibat?...Si apoi, tu?...Ce faci?
- Nu-ti face griji ... Eu mai pot sa rabd până mâine... i-am răspuns eu sigur pe mine...
Ioana se așeză pe banca, dar ne-am dat seama că eu ar fi trebuit să stau burta pe pământ ca să prestez, din cauză că banca era foarte joasă...după un moment in care am analizat... |
