După acel sărut, lumea s-a schimbat. În noaptea aia i-am spus mamei ca dorm la colega mea, și după ce s-a asigurat că este adevărat a fost de acord.
Am ajuns la ea prin ploaie, afară se intunecase. Mama ei se uita la televizor la o emisiune captivantă aproape ne-a ignorat și nu s-a opus deloc unui sleepover. Nu mai era doar ploaia de afară care bătea în geamuri, ci un ritm interior, ca un puls care ne lega una de alta. Maria m-a luat de mână, degetele ei interconectate cu ale mele ca și cum am fi fost mereu așa, și m-a condus spre camera ei. Ne-am așezat pe pat, cu spatele sprijinit de perete, și ne-am privit mult timp, respirând aceeași aer încărcat de miros de lemn umed și de dorință nerostită.
– Nu mă opresc aici, Nicoleta, a șoptit ea, cu ochii strălucind în lumina slabă a becurilor. Vreau să te cunosc... toată.
Am simțit un val de căldură urcându-mi în obraji, dar nu era rușine, ci ceva mai profund, o eliberare. Am dat din cap, și ea s-a aplecat peste mine, sărutându-mă din nou, de data asta mai urgent. Buzele ei au coborât pe gâtul meu, lăsând un fir de sărutări umede, ușoare ca penele, care mă făceau să tremur. Mâinile ei, calde acum, mi-au alunecat sub bluză, atingându-mi pielea goală a burții, apoi mai sus, ezitând o clipă la marginea sutienului. Am ridicat brațele, invitând-o să-mi scoată haina, și am rămas așa, expusă, vulnerabilă, dar sigură în privirea ei.
Ea s-a oprit o secundă, admirându-mă.
– Ești frumoasă, a zis, cu vocea răgușită, ca și cum ar fi descoperit un secret. Atât de blândă...
Apoi s-a lipit de mine, piept în piept, și am simțit pentru prima oară sânii ei liberi, după ce și-a desfăcut nasturii cămășii. Pielea ei era moale, caldă, cu un ușor tremur, și mirosul de vanilie se amesteca acum cu al nostru, un amestec dulce de sudoare și dor. Mâinile mele, nesigure la început, i-au atins spatele, coborând spre talie, apoi mai jos, peste curba șoldurilor. Am tras-o mai aproape, picioarele noastre împletindu-se, și am simțit-o cum se arcuiește sub atingerea mea, un geamăt mic scăpând din buzele ei.
Ne-am dezbrăcat lent, bucată cu bucată, ca într-un ritual. Fustele au alunecat pe podea, chiloții au rămas agățați de gleznă o clipă prea mult, râzând amândouă de stângăcia momentului. Când am fost goale una în fața celeilalte, aerul rece din cameră ne-a făcut pielea de găină, dar căldura corpului nostru se revărsa una în alta. Maria s-a întins deasupra mea, sprijinindu-se în coate, și m-a sărutat pe tot corpul: pe clavicule, pe sâni – limba ei rotindu-se în jurul sfârcurilor mele, făcându-mă să arcuiesc spatele și să-mi înfig unghiile în umerii ei. Fiecare atingeri era o explorare, un „așa?” șoptit, urmat de un „da, exact așa” din partea mea.
Când mâna ei a coborât între picioarele mele, am închis ochii, respirând adânc. Degetele ei erau blânde, curioase, alunecând peste pielea sensibilă, găsind acel loc care mă făcea să gem. Am simțit-o intrând în mine, lent, cu grijă, și un val de senzație m-a copleșit – o căldură umedă, pulsatilă, care creștea cu fiecare mișcare. Am deschis ochii și am văzut-o pe ea, cu părul căzându-i peste față, buzele mușcate, concentrată să mă facă să zbor. Am întins mâna și am făcut la fel cu ea, atingând-o acolo unde era deja udă, fierbinte, și am auzit-o răgușindu-mi numele: „Nicoleta... oh, Doamne...”
Ne-am mișcat împreună, ritmul nostru sincronizându-se ca un dans învățat în secret. Sunetele noastre – gâfâieli, șoapte, gemete înăbușite – se amestecau cu ploaia de afară, creând o simfonie intimă. Când am ajuns amândouă la orgasm, corpul meu s-a încordat, apoi a explodat într-un val de plăcere care m-a lăsat tremurând, cu lacrimi pe obraji. Ea a terminat imediat după, strângându-mă în brațe, corpul ei pulsând împotriva mea, până când am rămas amândouă nemișcate, lipite, cu respirațiile amestecate.
Am stat așa ore întregi, sau poate minute – timpul se topise. Maria mi-a mângâiat părul, sărutându-mi fruntea.
– A fost... perfect, a murmurat ea. Tu ești perfectă.
Am zâmbit, cu inima plină, și am șoptit:
– Atunci hai să facem asta o viață întreagă.
Afară, ploaia se oprise, dar furtuna din noi abia începuse. Era prima noastră partidă de dragoste, dși în acel moment, în camera ei, am simțit că lumea era a noastră.
Dimineața soarele ne-a țesut un văl de aur topit peste gene, trezindu-ne din visul nostru comun, am rămas înlănțuite ca doi lianți în jungla simțurilor, unde fiecare răsuflare era un vers șoptit de vânt prin frunze de catifea. Maria, cu trupul ei o sculptură vie din marmură caldă, se răsucea spre mine ca un râu leneș ce caută oceanul, pielea ei – un ocean de mătase aurie, unduindu-se sub degetele mele ca valuri ce șoptesc secrete vechi. Am sorbit din ea cu buzele mele, ca dintr-un izvor de ambrozie, lingând picături de rouă de pe curbura gâtului ei, unde pulsa o venă albastră, un fluviu al dorinței ce bătea în ritmul inimii noastre gemene.
„Nicoleta, iubirea mea, ești steaua mea căzătoare, cea care arde în mine fără să mă mistuie”, a murmurat ea, vocea un ecou de harfă în caverna pieptului meu, iar mâinile ei – niște fluturi cu aripi de foc – au alunecat pe șoldurile mele, desenând hărți invizibile de extaz, unde fiecare linie era o poartă spre raiuri interzise. Am deschis picioarele ca o floare de nufăr sub luna plină, primind atingerea ei – degetele... |
