Puteti citi toata fantezia doar daca va inregistrati pe FanteziiErotice.ro |
 De ce eu? IV |
Autor : Pyska - 2015-06-04
Citita de 10344 ori - Nota 7.98 (50 voturi) | |
|
“Cat timp a trecut?”
“Prea mult. Si totusi… simt…inca mai simt”
…………………………………………………………………
Domnisoara de care ma indragostisem in anul 1 era acum doamna cu acte in regula si cu un nou nume de familie…al lui bineinteles. De altfel am si fost la nunta…as vrea sa spun ca a fost un eveniment reusit si ca m-am distrat sau ca am fost fericita pentru ei si ca fac un cuplu minunat; nu a fost chiar asa. Aparent m-am distrat, aparent am trecut peste toata povestea noastra si am lasat in spate “faza” Anna. Aparent. A fost stralucitoare la nunta ei…nu cred ca am vazut o mireasa mai frumoasa vreodata. Nu am reusit deloc sa imi iau privirea de pe ea toata noaptea, nu am putut sa fiu happy pentru ea chiar daca asa ar fi trebuit, nu am putut sa nu imi aduc aminte ce a fost intre noi si in niciun caz nu am putut sa uit.
Timpul a ales sa isi bata joc de noi si sa treaca foarte repede luand cu el povestea noastra.
Intr-un final a trebui sa accept ca ea nu a fost, nu este si nu o sa fie niciodata a mea, a trebuit sa trec peste ea si sa imi vad de viata…ce era sa fac?! Anii de facultate s-au dus ca si cand nu ar fi fost niciodata, chefurile prelungite pana dimineata s-au rarit si gasca s-a dus naibii. Ne intalneam la ocazii mai speciale si in locuri publice, totul devenise formal si incredibil de plictisitor. Oamenii incepeau sa isi faca rostul in viata, sa se angajeze, sa intemeieze familii sau sa deschida afaceri; pustii cu care ne-am petrecut studentia se maturizau si incepeau sa se loveasca grav de realitate.
“Mai fata, nu te-am mai vazut de un secol. Incepusem sa cred ca nu mai esti prin tara sau ca te-ai maritat si mie nu mi-ai zis”
“Anna nu vorbi prostii! Sti ca maritisul nu e pentru mine. Si in plus…zi-mi si mie ce e fun la a-ti schimba numele de familie?!” ii raspundeam Annei grabita, in timp ce fugeam spre job. “Orasul asta e plin de oameni dubiosi. Hai da-mi un motiv bun sa vin sa va vad…”
“Ai grija ce iti doresti! Bine, fie…adun gasca weekednul acesta asa ca misca-ti fundul incoace. Ne vedem sambata seara la mine…si ia ceva de baut, o sa aveti nevoie.”
Dupa facultate eram nerabdatori sa intram in campul muncii, sa ne facem banii si sa fim independenti asa ca am apucat-o toti pe cai diferite si in orase diferite…care cum a reusit. Faptul ca Anna ma sunase sa imi spuna ca trebuie sa ne intalnim imi dadea fiori. Defapt, faptul ca ii auzeam vocea atat de calda imi dadea fiori. Oare cum putea fata asta sa aiba un asemenea efect asupra mea? Inca… “O sa avem nevoie de alcool?...ceva se intampla. Poate se despart. Nu cred ca ar fi ok. Tostusi nu cred ca mi-ar displacea. Hai calmeaza-te odata ce e cu tine? Parca ai avea 15 ani. Treci peste fraiero! Au trecut 2 ani de atunci”…imi ziceam eu in timp ce ma uitam ca o proasta la usa cladirii unde aveam biroul.
“Anna jur ca acum ajung. Sunt cainele de companie al sefului, nu am putut sa plec. Da stiu ca e sambata…crezi ca ii pasa? ...Da? Si mie cine imi plateste chiria? Mai am jumatate de ora…sunt pe autostrada la dracu…vin direct la tine”. Bineinteles ca a trebuit sa lucrez si sambata. De ce nu? Adica noi astia proaspat intrati in companie suntem tineri si avem putere de munca. Am un job de cacat…
Am ajuns intr-un final la Anna, frustrata si cu o sticla de wiskey ieftin in mana. Abia asteptam sa ii vad chipul si sa ma scald in privirea ei. Cu cat ma apropiam mai tare de usa apartamentului cu atat inima mea incepea sa bata mai puternic, mintea imi era inundata de imagini cu noi, imagini pe care crezusem ca le-am pus bine intr-un dosar si am aruncat dosarul. Revedeam toate saruturile pe ascuns, toate mesajele in miez de noapte, tot jocul de-a soarecele si pisica prin care am trecut; noptile pe care le petrecusem impreuna erau atat de vii incat puteam sa jur ca doar ce le traisem.
“Uitati cine a decis sa apara. Domnisoara stea in devenire in multinationala ta”
Toata lumea era la Anna in apartament si ma simteam ca in facultate din nou. Aceiasi oameni, acelasi iz de alcool ieftin, aceleasi discutii porcoase si fara sens. Ziceam ceva de maturitate?!...nu si in seara asta. Atmosfera era deja destinsa, baietii reusisera sa termine cateva sticle de vin si incepeau sa se maimutareasca si sa se laude cu ultimele cuceriri. Anna si sotul ei erau acum in picioare si se pregateau sa ne dezvaluie marele mister pentru care am fost toti adunati aici… De parca nu ne-am fi dat seama pana acum. El era grav de beat iar ea nu bause nimic toata seara…Exact, “Yeeeey It’s a girl!”..sau ce o fi. Trebuia sa fiu fericita pentru ea, stiam cat de mult vrea o familie. Insa singura chestie la care am putut sa ma gandesc a fost ca si ultima farama de speranta, pe care din nu se stie ce motiv o mai veam in mine, a fost zdrobita si maturata sub pat. Era momentul perfect sa imi innec amarul in alcool, siasa aveam nevoie de o pauza de la stres. Asa am si facut… Restul serii a decurs mai bine decat ma asteptam, iar spre final eram toti foarte bine imbibati in alcool, iar propozitiile noastre erau reduse la rangul de telegrame. Nimeni nu mai intelegea nimic…era cazul sa o intindem. Sotul Annei reusise sa ia somn pe canapea, iar eu, ca o adevarata prietena ce eram, am incercat sa o ajut sa stranga tot dezastrul ce era prin casa.
“Felicitari pentru …plod. Sau embrion…sau ce este in stadiul asta. Sunt praf…plec”
“Te conduc.” A privit amuzata cum ma chinuiam sa ma incalt si chicotea la fiecare incercare esuata de a-mi lega sireturile. Dupa lupta mea intensa cu papucii, am reusit sa ma ridic in picioare si sa ma sprijin cu spatele de usa de la intrare, cu o mana pe clanta si una pro... |
